Mihai IGNAT

Simtindu-i dogoarea

Ma intrebam
simtindu-i dogoarea
pe fata
daca zimbetul ei
imi apartine
sau e trimis
la dracu

peste umarul meu.

Si-mi spuneam:
si din urechea ta
va rontai
cineva.

Ce aud si ce strivesc

Timpitu’ ala ‘ce
ca urca-n trenu’ vietii
si nu mai coboara de-acolo
nici mort

mama in mijlocul
tarii
drege maioneza taiata

secolu’ asta  n-a-nceput bine
n-a-nceput bine, asculta la  mine,
‘ce timpitu’,

vocea nevesti-si
e un gindac.

Efecte usoare

O pipaie
ca pe-o moneda
ascunsa-n buzunar

pe incisivii ei de iepure
o pata de ciocolata

mina intilneste
piciorul
umflat ca mareea

renunta
la efecte usoare cum ar fi
papusile aruncate-n aer

cu degetul pudrat
poti albi orizontul

mirosul putoarea damful duhoarea
smreduirea imputiciunea
nu.

Calatorie insinuanta

Totul a decurs normal
pina cind a trecut
la predici insinuante
m-a tradat
cind imi era lumea
mai draga, intre
fotografia stilpului
de inalta tensiune si aceea
a coloniei de ciuperci
de pe trunchiul doborit
in verde-cenusiu

n-a mai avut rost
sa-mi tin ideile acasa

am ridicat tonul

am facut ceva pe bunul lui
simt, pe vocea lui mieroasa

calatoria aia era
in fond
un accelerat strabatind
privirea placida
a douazeci si una de oi
dintr-o turma
de saizeci si trei.