High hedonismul lui Florin Iaru sau La cea mai �nalt� fidelitate, despre orchestra care �nnebune�te �i-i pare r�u

Nemurirea poate fi v�zut� �i printr-un ciorap g�urit.
Am iubit pentru c� am v�zut.(�)
Spune�i dracului ce vede�i!
Dac� a� vrea s� fac un criticfiction despre poezia lui Florin Iaru, ar trebui s� construiesc un puzzle ideatic foarte frumos cu un titlu deosebit de exact �i atr�g�tor care s� uneasc� totalitatea acestor textule�e �ntr-unul singur, care, dup� lectur�, s� ia o unitate lucid� �i s� fac� lectorul s� revin� -cu pl�cere- asupra lui. Dar "mai bine despre poezie s� vorbim".
Ca �i �n cazul majorit��ii colegilor s�i de genera�ie, cele trei c�r�i de poezie ale lui Florin Iaru (C�ntece de trecut strada, Editura Albatros, 1981; La cea mai �nalt� fic�iune, Editura Cartea Rom�neasc�, 1984 �i �nnebunesc �i-mi pare r�u, Editura Cartea Rom�neasc�, 1990) tr�deaz� un cenaclist, un poet care a scris poezie pentru a o citi prietenilor la cenaclu (-l de Luni), "o poezie vorb�rea��", dup� cum o nume�te Nicolae Manolescu (Co�marele lui Pierrot, Rom�nia literar�, nr. 46, 1990). Astfel, poeziile lui s�nt �ntotdeauna spectaculoase - cuv�ntul ce-l caracterizeaz� la cea mai �nalt� fidelitate pe Florin Iaru, care e un hedonist "high". Poezia lui poate fi comparat� cu un curcubeu frumos colorat, �ns� niciodat� kitsch-os, Iaru fiind un aristocrat care se deschide la primii nasturi, (ca �i Romulus Bucur), schimb� fracul pe blugi �i iese de plictiseal� �n strad� ("C�ntece de trecut strada" - "C�ntece de trecut vremea") , altfel �i cu alte scopuri dec�t narodnici�tii ru�i sau cona�ii pa�opti�ti. �i altfel dec�t predecesorii (Ion Caraion: "Poezia face trotuarul" - Fotoliu gol , Greutatea de a fi, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 1994) �i poe�ii mai tineri ("Poezia �i-a aruncat chilo�ii �n strad�" - Obiect de lux ascu�it pe ambele p�r�i, Rodica Draghincescu), cronometrul pentru fine�ea �i elegan�a "optzeci�tilor" numindu-se Nicolae Manolescu, dup� cum se �tie.
Dac� Alexandru Mu�ina iese �n strad� pentru un experiment temporar, scriind scrisori tomografice c�tre / pentru / din clipa de-acum �i clipei care-a fost, iar Daniel Pi�cu scrie �n mod existen�ial pe strad� la propriu ("m-am apucat s� scriu versuri pe strad�" - Pe strad� din Srisorile de acas�), Florin Iaru coboar� de la "marile etaje ale necomunic�rii" (aproape) la nivelul zero al m�rii �i-al scriiturii, �i la bra� cu poezia, obiectul de baz� al c�reia e dragostea, tot at�t de p�tima�� ca la Conachi, tot ne�mplinit� �i ne�mp�cat� ca la Lermontov, Eminescu, Esenin sau Shelley, v�zut� �ns� prin prisma oamenilor "neimportan�i", cum se �nt�mpl� �i-n celebrul poem care �mprumut� titlul �i primului volum colectiv (�n ordine temporal�, fire�te) de la Cenaclul de Luni - Aer cu diamante (Florin Iaru, Mircea C�rt�rescu, Traian T. Co�ovei, Ion Stratan). Ca �i Luceaf�rul, Demonul, Omul Negru sau celelalte euri poetice romantice, personajele lui Iaru din Aer cu diamante: �oferul, paraliticul, portarul, mecanicul, pensionarul, au ca obiect erotic o fat� frumoas�, Florin Iaru ajung�nd la superlativul s�u nu pe cale tradi�ional�, ci (sic!) prin temporalitate: "Dar ea era at�t de frumoas� / �nc�t a fost la fel de frumoas� / �i-n continuare". Iaru schimb� doar un element din cele dou�: vizorul, a�a cum se �nt�mpla cu mult� vreme �n urm� �i �n cazul lui Lamartine, care pur �i simplu a urcat pe munte �i a descris, �n doar �apte poezii, ceea ce vede (Iaru: "Spune�i dracului ce vede�i!", Cu ochii deschi�i), astfel av�nd loc schimbarea paradigmei poetice la Florin Iaru. E vorba de dragostea / poezia cobor�t� �n strad� doar pe jum�tate, ca o glum� sau un experiment, aici fiind foarte aproape de Mu�ina, dar �i de C�rt�rescu, tehnicieni foarte fini, care ridic� poezia realului p�n� la limita manierist� a artificialului ("Nu vom putea trage niciodat� o linie desp�r�itoare �ntre �nt�mplat �i ne�nt�mplat" - Nicolae Manolescu, Rom�nia literar�, Mecanismele liricii, nr. 38, 1989). Poezia Aer cu diamante e at�t de frumoas� "�nc�t vechiul pensionar / se porni s� road� tapi�eria / scaunului pe care ea a stat. / �n iarna curat�, f�r� z�pad�, / ma�ina uscat� �ncearc� s-o ard�. / Dar ea de mult cobor�se c�nd s-a auzit / �nghi�itura. / �oferii mesteca�i / cu pl�ns de volanul p�pat / c�ci ea putea fi ajuns�. / �n schimb era at�t de frumoas� / �nc�t �i c�inii haleau / asfaltul de sub t�lpile ei. // Atunci portarul �i �nghi�i decora�iile / c�nd ea intr� �n casa f�r� nume / iar mecanicul sparse �n din�i / cheia francez� �i cablul / ascensorului ce-o purt� / la ultimul etaj. / Paraliticul cu bene-merenti / �ncepu s� clef�ie clan�a inutil� / �i broasca goal� / prin care nu putea curge / un c�rucior de lux. // Ei cu to�ii m�ncar� / piciorul mansardei / ei cu to�ii m�ncar� �igl� / c�nd ea urc� f�lf�ind pe acoperi� / c�nd ea nu putea fi ajuns�./ Meteorologul de pe muntele Golgota / roase timpul probabil / iar ultimul Om in Cosmos / �i devor� capsula / c�nd ea dep�i sistemul terestru / -Ce-ai s� faci de-acum �n cer?- / au �ntrebat-o / cu gurile �iroind de regrete. / Dar ea era at�t de frumoas� / �nc�t a fost la fel de frumoas� / �i-n continuare.// Iar ei nu g�sir� �n toat� / lumea larg� / destule m�sele / destule g�tlejuri / �n care s� sparg� / s� macine s� �ndese / distan�a care cre�tea mereu / �i restul cuvintelor p�n� la moarte". Altfel spus, "ea era at�t de frumoas�", �nc�t la lectura acestei poezii nu te emo�ionezi de eul poetic feminin care d� gata personajele masculine, definitiv �i f�r� excep�ie, ci de scriitur�, de felul �n care autorul spune c�t de frumoas� poate s� fie "ea", situa�ie asem�n�toare cu cea �n care (��i dai seama c� ) admiri rama tabloului, nu tabloul, diamantele de aceast� dat� fiind mai importante dec�t aerul, titlul caracteriz�nd perfect poemul �n care autorul prinde cu exactitate ideea de ideal, pe care o �i caracterizeaz� / descrie cu acela�i lux ("de am�nunte"), ideal care cu timpul se �ndep�rteaz� mereu �i pentru care niciodat� nu ajung "destule m�sele, destule g�tlejuri", dar tot at�t de adev�rat �i de important e �i c� lui Iaru i-au ajuns (iar) cuvinte pentru a reda la cea mai �nalt� fic�iune aceast� nebunie de trecut via�a ("�i restul cuvintelor p�n� la moarte"). Invita�ia f�cut� poeziei de c�tre gentlemanul florin Iaru e asem�n�toare cu aducerea banalului �i derizoriului �n proz� de c�tre Camil Petrescu, act repetat, oarecum for�at, �i de Geo Dumitrescu, care se simte nevoit s� accepte aceast� situa�ie. Poezia realului cotidian intr� �n poezia lui Geo Dumitrescu �ntruchipat� sub chipul c�inelui Degringo ("C�inele de l�ng� pod"), care fuge dup� roata bicicletei lui, p�n� c�nd eul poetic cedeaz� insisten�ei �i fidelit��ii personajului ce se afl� �n mi�care, l�s�ndu-se de acel "Pleac�" de la �nceput, fiind nevoit s� deschid� poarta �i s� zic� "fii binevenit �n via�a mea!". C�inele Degringo e un str�mo� de-al personajelor lui Matei Vi�niec �i un prieten de-al lui Florin Iaru. Poezia lui Florin Iaru e ca �i All Star Game-ul baschetbali�tilor americani, care nu urm�resc neap�rat victoria, ci pl�cerea jocului �i de aceea �n ambele cazuri relu�rile nu sunt doar "mater studiorum", ci-s a�teptate �i binevenite datorit� frumuse�ii lor, care, dac� nu va salva lumea, a adus mul�i bani (�i nu numai) acelor negri p�s�ri-l��i-lungil�, �i mult� popularitate acestui alb must�cios �i �nalt care se joac� "de-a wa�i ascunselea" cu mingea lui Michael Jordan ("Frumoas� e rasa alb�. / Frumoas� e rasa neagr�" - La negre). Aceast� spectaculozitate e ob�inut� �n primul r�nd prin familiarizarea, socializarea �i aducerea la "absurd" �i la oralitate a limbajului �i a demersului poetic, dar �i datorit� hedonismului, ludicului, ironiei �i vioiciunii care se sub�n�eleg c�nd textele s�nt isc�lite Florin Iaru, la care impresioneaz� �i �mbinarea diferitor straturi lexicale, destul de colorate �i deosebite: lexic de armat�, de cartier, cuvinte �ig�ne�ti, intertext cu / din epoca arhaic�, din filme, telegrafiate sau str�ine, dar nu �n ultimul r�nd crengiene, caragialiene, eminesciene, bacoviene, populare sau �tiin�ifice, toate amintindu-ne de Urmuz. Poezia lui Iaru g�zduie�te fragmente din straturi diferite ale existen�ei (livre�ti, cotidiene, �tiin�ifice, artistice, sportive, etc.), at�t de firesc, �nc�t acest fragmentarism aproape c� nu este observat. �n general, Iaru pare a nu for�a nimic, nu abuzeaz�, tehnicile utilizate de el venind firesc �i de la sine. Intertextul e �ntors pe toate fe�ele, din toate punctele de vedere, politic, cultural, intern, extern, natural ("supernatural" - Santana) �i interna�ional, ironic, comic �i serios. Florin Iaru are puterea s� ridiculizeze cu elegan��, cu gra�ie, uneori printr-o simpl� parodiere a lexicului, vocabularului, mentalit��ii, stilului �nalt, sobru, academic ("Iubito, prime�te ace�ti / trandafiri galbeni ca / expresie a �nal- / tei mele consi- / dera�iuni /etc etc / etc" - Trandafiri galbeni pentru iubita mea din La cea mai �nalt� fic�iune), demonstr�nd, exemplific�nd ceea ce spunea - direct - Mariana Marin �n Limba scris� sub pleoape: "Vremea poemului �nalt, ame�itor a trecut". Asta e poate cea mai important� deosebire a lui Florin Iaru fa�� de majoritatea colegilor de genera�ie: el r�m�ne artistic, fiind �n acela�i timp direct, dar nu spune/teoretizeaz� , ci demonstreaz�, exemplific� �n �i prin propriile texte, tr�s�tur� caracteristic� �i pentru Alexandru Mu�ina, Mircea C�rt�rescu �i, pe alocuri, Traian T. Co�ovei, patru scriitori �nrudi�i care ar fi putut alc�tui un aer cu diamante f�r� cusur. Celebra & admirabila ironie & ironizare floriniar � iaerian� e ob�inut� de cele mai multe ori prin parafraz� �i prin �nlocuirea unor sloganuri politice cobor�te �n cotidian, aceast� cobor�re ("�n jos", vorba poetului "na�ional") cre�nd nenum�rate situa�ii hazlii, cum e de la un cap�t la altul poemul politic (preziden�ial) Est Etica ("�tiu c�-i de necrezut, dar chiar azi diminea�� / l-am v�zut pe Todor Jivcov cu legume �n pia��. / Era un cet��ean cumsecade, �nc�ntat de ardei �i de ro�ii. / L�ng� el, Janos Kadar controla coco�ii, / g�scanii, ra�ele, claponii, curcile la gr�mad�. / Nici nu p�rea s� m� vad�, / a�a cum explica, expert, pre�ul cu de-am�nuntul / lui Honecker ce-�i expusese sm�nt�na �i untul. / L�ng� tarab�, Brejnev Leonid, cu un succes nebun / vindea carne tocat� scoas� din tun, / vindea puie�i de mesteac�n, ruse�ti, veritabili. / La concuren�� cu Husak, p�reau doi conetabili / c�nd cel de pe urm�, nu-l lua�i t�rbac�, / vindea pulp� sau coaps� �nmiresmat� �i cehoslovac�. / Nici cum�trul Jaruzelski nu se l�sa mai prejos / �nconjurat de produc�ia mic� a ochelarilor de os. / To�i cumsecade, to�i cu fa�� uman�, to�i, deopotriv�, / cuprin�i �n aceea�i cooperativ� / a lucrului bine f�cut. Iar la loc de onoare / trona �ncins �n halat peticit, �ntre sule, cosoare, / un cizmar genial cioc�nind cui�oarele. / �tiu c�-i de necrezut, dar lumea le z�mbea la pia�� / iar ei z�mbeau lumii, verde, �n fa��. // �i peste verzeala zidurilor str�lucea soarele." sau Jos m�inile de pe robinet (La cea mai �nalt� fic�iune), unde "Puterea Sovietelor" e �nlocuit� cu un obiect cu totul banal - robinetul. Autorul experimenteaz� parafraza p�n� ajunge la "gre�eala" care aproape c� exprim� adev�rul: "Mai bine bogat �i cinstit dec�t� astaa� mai bine ho� / �i cinstit / ptiu! Mai bine s�rac �i bogat� mai bine, mai bine�". Pentru Florin Iaru adev�rul este egal cu realitatea, iar realitatea lui Iaru e adev�rul pe care l-a descoperit Iaru, La cea mai �nalt� fic�iune nefiind un simplu titlu ("am recunoscut adev�rul, nimic nu este adev�rat./ - Nu-�i r�m�ne dec�t fic�iunea! -m� / latr� viteza / M� miroase prietenul omului �i d� din coad�: / - Noi, c�inii, iubim poezia pe care o scrii despre noi!" -Pauz� de respira�ie). La Iaru realitatea se �mbin� cu literatura (Literatur�, via�� - Romulus Bucur) p�n� �n faza c�nd nu se mai �tie care e mai accesibil�, mai cunoscut� �i mai familiar�, �nc�t ce�cu�ele s�nt "ca un hai-ku", �i nu invers, cum, totu�i, ar fi fost normal. Fire�te c� nu scap� neironizat� nici M�ria Sa Rima ("Era o mare neagr� -ah- neagr� mai era / �i-o insul� s�rat� acolo tra-la-la�" - C�ntec de trecut vremea), artificiu tehnic care nu are nici o justificare �n zilele noastre dac� nu e ironic� �i nu e ludic�, ca la un Emil Brumaru ori �erban Foar��, sau n-are nici un sens, cum demonstreaz�, ca �ntotdeauna dezarmant de conving�tor, Alexandru Mu�ina: "Rima nu se adreseaz� ochiului (mai ales �n limbile cu scriere etimologic�), ci urechii. �n fond, rima nu are sens dac� poemul e doar citit, �n singur�tate (�i lectura nu e dublat� de o "rostire �n g�nd")." (Eseu asupra poeziei moderne, Editura Cartier, Chi�in�u, 1997).
Florin Iaru e nemilos cu cititorul, el, �n compara�ie cu scriitorii b�tr�ni, exemplul perfect fiind Nicolae Breban, are �ncredere �n cititorul s�u, �i de aceea e un "antrenor" foarte dur. Se �nt�mpl� ca parada ludicului din poezia lui s� fie �ntrerupt� brusc (a�a cum cascada de driblinguri a lui Ronaldo s-a �ncheiat cu o fent� care i-a fracturat un ligament ce �l �ine �i ast�zi �n afara gazonului) printr-un segment mai nervos - "A aruncat cu paharul �n perete" (Leul cu picioare de argint) sau de-a dreptul dramatic (ca �i-n cealalt� parantez�), cum e acest "Cap�t de linie - pentru mine" (Marcaje noi funda�ii ceasuri), ce-mi aminte�te iar�i de Mariana Marin, care spunea c� "ai putea s� pierzi cu adev�rat tramvaiul�" (Campionat de popice), doar c� Mariana Marin �i preg�te�te cititorul, �n compara�ie cu Florin Iaru care izbucne�te �n timpul valsului, �ahului sau cenaclului (de Luni?) cu un "may ghery" (procedeu din karate-do) �n burta realit��ii sau sub b�rbia poeziei. Aceste situa�ii s�nt �i haioase, dar - s� recunoa�tem - �i dureroase ("Ma�inile grele - ce multe se adunaser� / �i ce discret m� c�lcau" - C�ntec de trecut strada; "S�nt dat politicos afar�" - Marcaje; "Te doare, tat�?"- O zi ploioas� pe strada p�cii).
�ns�, oric�t de grav �i trist etc. ar fi �n unele momente ("Derizoriul �i seriosul s�nt puse �n contrapunct. Este, de altfel, tehnica preferat� a acestei poezii, a c�rei linie melodic� este necontenit fracturat�" - Nicolae Manolescu, Co�marul lui Pierrrot, Rom�nia Literar�, nr. 46, 1990), con�inutul, forma �i stilul lui Iaru nu pot s� nu �nveseleasc� �i s� nu bucure. De�i ne d�m seama c� "Vestea plec�rii tale mi-a parvenit vineri"(Lovitura �nt�rziat�) nu este un mesaj tocmai vesel, pe mine m� amuz� teribil, �i asta din cauza solemnit��ii verbului, inclus �ntr-o propozi�ie normal� �i plin� de sinceritate care cerea un verb simplu, un simplu verb, nicidecum un preten�ios "a parveni" sau o expresie frazeologic� hiper-uzat� �i banalizat�, cum se va �nt�mpla �n partea a doua a poemului, care �ncepe dup� un r�ndule� de puncti�oare: "Vestea plec�rii mele �i-a b�tut la u�� vineri".
Aceast� "lupt� a sufletului cu pantofii" din poeziile lui Florin Iaru e continu� �i omniprezent�, tr�s�tur� ce aduce un z�mbet pe buzele literaturii rom�ne ("aha - soarele"). Iar acest mozaic stilistic ac�ioneaz� paralel cu unul ideatic, mai ales prin metonimizare, poeziile lui Florin Iaru fiind pline de obiecte, lucruri ("�i ferestrele f�ceau ape �i scaunele se �nmul�eau / prin sciziparitate �i o pisic� �ntr-un magazin / de p�l�rii ne-a zis: / - Merge�i cu bine , fe�ii mei! / �i tramvaiul se lungea ca un acordeon" - O pisic� �ntr-un magazin de p�l�rii� ), organe ("�i am schimbat capetele �ntre noi / �i ne-au/ legat la ochi / cu o batist� neagr�" - Batista neagr�; "Am fost �i enervat nop�i lungi / �i �i-am pl�ns pe ���e / �ntre / bra�ele sufocante" - Jocuri prea multe jocuri�), p�r�i ale corpului uman, uneori desp�r�ite destul de sadic ("�i am cerut cu vocea sc�r��it� / somn leg�nat de c��iva bani / �i taxatoarea s-a t�iat �n dou� / cu o oboseal� de c��iva ani / �i elastic�, partea st�ng� a adormit / f�r� exclama�ie / pe masa sticlei de opera�ie / Iar partea dreapt� �i-a p�strat demnitatea / �i ochiul drept a bo�it lumina - calina / �i jum�tatea dreapt� a gurii / a b�lb�it �ndelung enun�ul scris cu c��iva bani mai jos�" - O pisic� �ntr-un magazin de p�l�rii; "Dar ce n-am f�cut, Maria, ce n-am f�cut! // M-am r�sturnat - cuprins de o grozav� lingoare- / pe scurt, �n fa�a oglinzii �n care te fardai./ Mi-am t�iat un picior un nas �i-o ureche�" -Jocuri prea multe jocuri; "A alergat cel mai repede, cel mai viu, / cu piciorul st�ng lips�, cu dreptul scutit, / ea, cu cel mai frumos suflet julit / pe treptele galbene de din mai t�rziu"- Cea�� �), doar c� �i sadismul la Florin Iaru e vesel: "Acolo, vectorial, masculin, �i c�rpi dou� palme / �i, pocnind-o cu capul de scaun, o �ntinse de podele", care aminte�te de sadismul moralizator dintr-un poem de-al mai t�n�rului s�u coleg Caius Dobrescu: "�ntrun fel / p�rea ciudacc� / b�rbatuss� stea p scaun iar femeia / lui �n picioare / cu bagajelen crc�. (�) Vroia s� spun� / c� fiecare dintre ei �i ocup� / locu lui �n imensitatea lumii"(Nimic). Ca �i Caius Dobrescu, Florin Iaru este un precursor al performance - ului poetic actual, fiecare poezie de-a sa fiind un performance care poate fi "repetat" doar prin reluare, fiinc� pleac� "trenul" despre care vorbe�te colegul s�u de genera�ie Traian T. Co�ovei �ntr-o defini�ie foarte original� a poeziei lui Iaru, care, spune Co�ovei, "este aidoma unei valize ticsite ce se desface catastrofal pe peron �n clipa plec�rii trenului" (Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990), defini�ie ce i s-ar potrivi mai mult lui Mircea C�rt�rescu, pentru a-l caracteriza pe Florin Iaru aici lipsind prezen�a obligatorie a posesorului acestei valize, care ori r�de de aceast� "scen�" din u�a trenului, ori e o ea care� (vezi Zile de viol �i r�s, apropo de sadismul "liric" al poe�ilor (�nc�) tineri). Poezia lui Iaru apare ca o aglomera�ie de situa�ii, obiecte, vederi, ac�iuni, �, care p�n� la urm� s�nt dirijate astfel �nc�t s� reflecte un anume segment din realitatea care �ip� la noi �n toate felurile, Florin Iaru fiind oglinda care o refracteaz� spre cititorul lui Nicolae Breban, care poate c� are ochelari de soare (sau de cal). De aceea poezia lui Iaru uneori pare artificial�, pentru c� e oarecum "la m�na a doua", fiind soarele din oglind� (sau de pe lentilele cititorilor), un fel de "soare" pe care �l vedem dup� ce, de fapt, a apus, situa�ie ilustrat� exemplar pe copertele c�r�ii �nnebunesc �i-mi pare r�u, pe prima copert� fiind o imagine artistizat�-prelucrat�-falsificat� a imaginii de pe ultima copert�, pe care n-o vedem dac� nu �ntoarcem cartea pe partea cealalt� sau dac� nu ne mut�m sub ea, �n acest moment cartea simboliz�nd globul p�m�ntesc care trebuie parcurs, �nconjurat, cititorul reprezent�nd, pe bun� dreptate, fiin�ele care locuiesc aceast� planet�, iar imaginea autorului - soarele ("aha - soarele").
Poezia lui Florin Iaru, blazat�, ironic�, oximoronic�, distractiv�, scris� de, cu �i pentru pl�cere, conectat� la to�i "de-a wa�i ascunselea", e o poezie stereoscopic�, �n care obiectul e v�zut din mai multe p�r�i concomitent ("Din st�nga te mai iubeam, din dreapta te mai iubisem / �i eram nefericit de dou� ori odat� / ca un parc de ma�ini" - Stereoscopie sau 143 de cuvinte), o poezie de o mare tehnicitate, dar �i cu mult� tehnic�, �ncep�nd cu p�pu�ele mecanice �i omul-frigider de care se �ndr�goste�te frumoasa sa iubit�, tragedia lui nefiind faptul c� ea se �ndr�goste�te de altul, ci c� acel "altul" e tocmai "frigiderul" pe care trebuie s�-l vad�-�nt�lnesc� zi de zi ("cum s� mai tr�iesc l�ng� frigider? / Cum s� mai pun laptele ou�le vinul �n frigider / f�r� s� pl�ng f�r� s� zbier / de ce e at�t de frig �n frigider?.." - Nout��i despre Euridice). �i p�n� la tehnica imaginii ("Tehnic vorbind / imaginea de anul acesta / bate la puncte poza de anul trecut" - Moarte luminat� ca ziua) �i a reclamei ("Dar noul detergent �terge mai eficient" - Moarte luminat� ca ziua).
Chiar din primul poem al primei sale c�r�i (care �ncepe cu "Orice") , Florin Iaru folose�te o tehnic� dadaisto-caragialian� care trimite �i la Eugene Ionesco �i la teatru �n general, astfel ilustr�nd tocmai realitatea cotidian� prin care Iaru trece �nnebunit de c�ntecul (C�ntecel(e)) pe care-l danseaz� (Danseaz� Ianu�) �n ritmurile unei combina�ii de rock interna�ional �i ("-mi pare r�u") na�ional.
Acum, �mi pare r�u c� nu pot s� fiu de acord cu Traian T. Co�ovei, dar la Iaru nu e vorba de nici un "duel", doar poate �n titlul unui poem, poezia lui Iaru nu-i dialogic�, ci multilogic�, pe mai multe voci, a�a cum va observa �n aceea�i cronic� acela�i Traian T. Co�ovei ("Iaru populeaz� lumea cu propria lui fiin�� �mpr�tiat� �ntr-o aglomerare dezordonat� de oglinzi paralele" - Asurzind h�rtia poemului). Aici intervin mai multe glasuri (mai aproape de stilul Iaru - "g�turi"), e un fel de b�lci ("S� �nchidem jurnalul. / S� urm�m b�lciul, balul�" - Trandafiri galbeni pentru iubita mea) goliardic, doar c� spectatorii la Iaru s�nt invita�i (uneori cu for�a) �n poem, lu�nd locul personajelor-euri poetice. E �i firesc, aceste c�ntece fiind de trecut strada, un loc c�t se poate de public (deci �i colectiv), strada e trecut� la verdele care une�te acea mare de picioare-capuri-g�turi-ochi, care, de�i aten�i la acela�i lucru care �i une�te, se va desp�r�i imediat dup�, �i se vor mai �nt�lni doar poate �nt�mpl�tor, un fel de "singur�tate �n mijlocul focului de tab�r�"(Traian T. Co�ovei), �nt�lnit� �i-n prozele lui Mircea C�rt�rescu, �n special �n Travesti, dar �i-n Handke, Marquez, Yehoshua, Boll. Aceste c�ntece nu s�nt duetice, dialogale, e un cor Florin Iaru. Orchestra Florin Iaru, care gesticuleaz�-gesticuleaz� (Gesturi - Em.Galaicu-P�un). Poeziile lui Iaru s�nt ni�te scenete. A�a cum Urmuz, Borges sau Harms au �ngustat �i redus romanul (proza) la c�teva pagini, Florin Iaru e un dramaturg care-�i scrie "piesele" pe o singur� pagin�. De aici ac�iunea/nara�iunea, viteza �i succesul textelor lui Iaru, dar �i �nghesuiala cuv�ntului "spectator", mai mare dec�t a cuv�ntului "cititor". Umorul �i ironia �i permit s� �in� textul oarecum la distan��, care, altfel, ar fi putut s� se desfac� asemenea celui al lui Cristian Popescu din Arta Popescu, de care uneori se apropie destul de mult ("Ca s� vezi! L-a aruncat pe b�tr�nul lui tat� �n strad�! / C�nd era mic era dr�gu�amabilcurtenitor - mi-a dat de exemplu / trotineta sa m� plimb eu cu ea. Las'c� �i acela, javr� b�tr�n� / ce dac� avea un castel? �i rupea bluza, �i ridica / fusta; ea nu l-a iubit niciodat�. Dar a suferit, dom'le / de�i mi-a pupat m�na p�n� la buric! �n acvariile lui vaste / �n planetarii s-au str�ns doi-trei derbedei �i au scris porc�rii pe pere�i. I-a pus b�tr�nul! (avea un picior mai scurt / un ochi de sticl�, o pompi��, un �old de argint, un intestin fin) / Mi-a spus mie cineva c� a tip�rit iarb� verde de h�rtie pentru s�raci. κi aprindea trabucul cu bancnote de-o mie. L-am / v�zut muncind la o ma�in� de scris �n form� de femeie./ cump�rase / numai ferestre sparte pentru pl�m�nii ei sub�iri. / c�nd a prins-o odat� �n pat cu trei r�cani / a dus-o de p�r prin tot palatul. Iar fiu-su - ciumatul �i c�inele - / a adus la noi aerostatul! Las'c� �tim noi! / Nu po�i cump�ra totul pe bani!" - Ecoul invidios); fiind prezente �i alte segmente "psi", multe dintre ele construite dup� principiul inelelor ce se leag� dar nu se mai desprind, ca-n poemul Comunicat, �n care �n timpul r�zboiului este aruncat un para�utist despre care nu se �tie dac�, �i dac�, �i dac�, "important e c� s-a r�t�cit un para�utist" care avea o para�ut� �i un num�r, de care�, �i care�, �i despre care s-a aflat c�, �i c�, �ns� despre care nu se �tie dac�, �i dac�, �i dac�, �.a.m.d., care trimite numaidec�t la Despre primul �i al doilea de Viorel Padina; sau cu ajutorul rimei, ca la Daniel Pi�cu (vezi O pisic� �ntr-un magazin de p�l�rii, de exemplu).
Chiar dac� nu l-am auzit niciodat� pe Florin Iaru citind poezie, c�nd �l citesc, parc� �i aud glasul ("E o poezie vorb�rea��, care nu mai tace din gur�. (�) Poeticii t�cerii I se prefer� poetica vorbirii. Originea ei este limpede: avangarda" - Nicolae Manolescu, Co�marul lui Pierrot, Rom�nia literar�, nr. 46, 1990), cum se �nt�mpl� �i �n cazul C�rt�rescu sau Galaicu-P�un, de exemplu, pe care �ns� i-am auzit citindu-�i versurile. Florin Iaru nu este nici pe departe un poet "jegos", cum s�nt v�zu�i beatnicii americani ("uneori mai regret epoca beat" - Uneori regret ) �i -ciudat- poe�ii romantici. El nu scoate poezia �n strad� ca s� r�d� de ea, ci s� se distreze �i s� se binedispun� �mpreun� (cu ea) de ceea ce v�d acolo, dar �i de poezia dinainte, de ceea ce-au putut s� vad� p�n� la ei poe�ii b�tr�ni (Ur�sc poe�ii b�tr�ni - Corso), care se uitau la acela�i "afar�", dar nu cu pl�cere �i gra�ie, ci cu frun�ile �ncre�ite �i cu simboluri �i metafore �n priviri. Poezia lui Florin Iaru e ca jonglerul care se joac� cu obiecte �i sentimente pe care le �mpr�tie treptat �i deliberat pe jos �i r�de. Aceast� jonglerie vesel� geam�n� cu gesticula�ia vine �n ajutor cuvintelor care, nu-i a�a?, nu s�nt poezie sau nu s�nt de-ajuns pentru a forma poezia, la Iaru mai important� fiind starea la care (se) ajunge dec�t aceste cuvinte �i sintagme prin care se ajunge la aceast� stare. A�a cum Marta Petreu coboar� poezia/iubirea la temperatura �op�rlei, Florin Iaru o coboar� la temperaturi reci de tot, la temperaturi "de frigider", c�nd lucrurile (�i iubirea!) pot fi fotografiate lejer de cititorul interesat. Poezia �nghe�at� pentru tine. �nghe�at� de cocos cu diamante �i stafide (�tiu pe cineva c�reia o s�-i plac� aceast� propozi�ie). Poezia �nghe�at� ca acea femeie din O femeie frumoas� la fereastra unui tren paralel, f�cut� pachet de mi�carea trenurilor paralele ("f�cut� pachet �ntre: compartiment �i fereastr� / fereastr� �i fereastr� / fereastr� �i compartiment / de unde eu / cel care acum o admir / m� �ndep�rtez - f�r� ca ea s� �tie / c� se �ndep�rteaz�"). (Mihai Vakulovski)