Antologie Tiuk!
Ş e r b a n Fo a r ţ ă
TUŞA DE TUŞ
Cuprinsul
I. Aproza(u)r
II. Via Appia
III. Le con d’homme!
IV. Cuoiaiomente
V. Ecolalie
VI. Pastel
VII. Fîneaţa, fîşneaţa ş. cl.
VIII. Perpetuum mobile
IX. Un coşmar e un coş mare
X. Imobil în imòbil
XI. Лебединое бульдозеро
XII. Luna lui optumbre
I
Dragă, dacă pleci la aprozar
nu uita să cumperi crumpi;
dacă-s prea scumpi
nu tre să scrumperi!
II
Ştii de ce-mi plac ardeii capia?
Fincă se coc pe Via Appia.
Ştii de ce-mi plac ardeii capia?
Fincă se coc pe Via Appia.
Ştii de ce-mi plac ardeii capia?
Fincă se coc pe Via Appia.
(I proci, i proci, pînă ne intră
bine-n capia!)
III
Ştii de ce-mi plac ardeii capia?
Pentru că pieliţa (cu-accent pe
e) e lesne separabilă de carne;
dar nu ca, de coperta ei, o carte
(alcătuind, ambele, un soi de
condominiu),
ci aidoma condomului omului
bine protejat.
No glove, no love!
Not glow, but low!
IV
Cu o „ea”, eu:
ne jupuiam de piele;
cu o ia, io,
ambii pielari
(cuoiaio = it. „pielar”),
ne despuiam
& jupuiam
de piele,
à l’italienne:
cuoiaiomente.
V
Pe malul gîrlei
năpîrlesc şopîrle
şi năpîrci.
VI
Opera aperta
şi-a pierdut coperta!
VII
Fîş-fâş
făcea duduia-n fîş
care (în loc să dùduie) foşnea
foarfecele de grădină al lui Nea
grădinaru făcea hîrş-hîrş-hîrş
(poţi să-mi spui ce este aia pîrş?)
munţii patriei erau tot mai plini de tîrşi
iar văile – de tîrşă.
VIII
o vale
în care
cad ouă
ca două
ovale
în care
cad ouă
ca două
ovale
în care
cad ouă
ca două
ovale
în care...
IX
un coş de sticlă
de lampă
un coş de sticle
de lampă
un coş mare
de sticle de lampă
un coş
un coş mare
de sticle de lampă
cu gaz
cu coş mare
de sticlă fragilă
sticlă de lampă
cu gaz
cauzează coşmare
X
La mine-n cameră
pe un biciclu (imobil) de cameră
ce nu mă poate duce nici baremi în cealaltă cameră
pedalez & ascult muzică de cameră
gîndindu-mă că dacă picamerul (ce se-aude dintr-o altă cameră)
ar avea o soţie numele acesteia ar fi picameră.
XI
Pe Уланова, un greu buldozer o
transporta-n Лебединое озеро;
pe Плисецкая, un alt buldozer o
tansporta-n Лебединое озеро;
pe Mакарова, tot un buldozer o
transporta-n Лебединое озеро;
И так далее...
XII
Unii aşteaptă toamna,
eu – o doamnă,
ce-aduce toamna
sau aduce a toamnă;
ea are paloarea toamnei,
aburul toamnei,
aurul toamnei,
aura toamnei, –
ale ultimei, penultimei, antepenultimei toamne...
Mă-ntreb dacă vocativul doamnei
e Doamne!
Răzvan ŢUPA
mici lacrimi din plastic
mi s-a părut dar nu din buzele tale vocea clipocea
şi fiecare gest împins spre tine apoi neted tras înapoi
primea binecuvântări lichide mi s-a părut dar
nu din buzele tale vocea atingea marginile suportabilităţii
uşor legănată în fiecare şoc lejer al pulii
desprins din ţîţele tale mi s-a părut dar nu din buzele tale
vocea plescăia încet un lied de mahler o arie serenă cu miles
cu mâna umedă căutam postul ăla de manele să mai râdem bucuroşi
să ne facem nişte promisiuni cu mici lacrimi din plastic pline cu spermă la gât
Iulian FRUNTAŞU
Poem de dragoste
luna de rostogolea pe cer, ah!
nourii treceau peste ea, incet
curul tau se misca de la
o margine la alta
a patului
curul tau alb, rotund lumina
cerul ochilor mei unde noaptea
se retragea umilita
cind
in patul meu
ah! curul tau
se misca
cum astepta
nerabdatoare, incintatoare
the dark side of the moon
madularul meu ce venea gifiind, hohotind
la tacerea vecinilor din dreapta -
micii batrini care incetau sa mai foraie
pentru a ne asculta
scapind saliva pe cearseaf, pe podea
trimbitind iu-hu-u! la tacerea vecinei din stinga -
liceana ce se oprea din …rele si luna ne-
asculta si isi obosea
degetele subtiri de adolescenta
cind
curul tau se rotogolea pe cer
nourii treceau peste el, incet
luna se misca de la o
o margine la alta
a patului
Dumitru CRUDU
dimitrie
aş vrea pur şi simplu
să beau o bere dimitrie
şi mai mult nimic nimic
nimic nimic nimic nimic nimic
mai mult
aş vrea pur şi simplu
să comand o bere
şi să stau în faţa ei
ca un prost
în larma aia din jur
aş vrea pur şi simplu dimitrie
să comand o sticlă
să mi-o aducă să
mi-o pună în faţă
o bere rece verzuie
pe care nici măcar
să n-o beau dimitrie
aş vrea pur
şi simplu să comand
o bere
doar o bere dimitrie
şi mai mult nimic
nimic nimic nimic
nimicnimicnimicnimicnimicnimicnimicnimic
nimicnimicnimic
nimic
Constantin ACOSMEI
MARŞUL FUNEBRU
(ferestrele patrulează în cadenţă
căruţa de la miezul nopţii trece prin sat
se sting pe rînd poeziile scrise
la lumina reşoului
colţul de pîine de pe noptieră
seamănă cu un cap de rechin)
Page 1 of 2