Ioan Es. Pop

cât de tare m-am speriat când te-am dus

prima şi ultima oară la o petrecere!

purtai o rochie scurtă şi mi se părea

cu atât mai scurtă cu cât se uitau mai mulţi

la picioarele tale, nu atât de frumoase ca ale altor femei,

dar atât, atât de ale mele.

aşa că dansam mai mult ţopăind

şi strâmbându-mă de durere

de parcă mă mişcam într-o căldare cu smoală.

tălpile mă frigeau, genunchii dârdâiau,

coastele gemeau şi mi se părea

că toţi în jur văd asta şi râd de se prăpădesc.

trebuia să fug încă de-atunci mâncând pământul.

ce m-a oprit? ce m-a făcut să îndur

nefericirea ani la rând? să fie asta singura fericire

de care pot să am parte?

ceva nu-i în regulă cu mine, iar acum

este prea târziu să mă dezvăţ.

 

(selecţionerul lunii decembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Diana Iepure)

 

Vladimir Maiakovski

Și totuși

(traducerea de Leo Butnaru)

Strada se prăbuși ca o sifilitică.

Râul- voluptate, salivare, prelinsă urâțenie.

Lăsându-și lenjeria pân-la ultima frunză

Grădinile s-au tolănit destrăbălate-n iunie.

 

De cum ieșii în stradă,

Cartierul ars

Ca pe-o roșcată perucă mi-l apăsai pe cap.

Oamenii sunt înspăimântați- în gura mea

Mișcă din piciorușe un țipăt nerugumat.

 

Dar nu voi fi judecat, nu voi fi lătrat –

Ca unui proroc, flori mi-or presăra pe urme.

Chiar și ăștia, căzuți în nas, știu:

eu sunt poetul vostru anume.

 

Precum crâșma, groaznică mi-i judecata voastră!

Prin case-n flăcări și deplină risipire

prostituatele duce-m-or pe brațe ca pe o sfințenie

spre a mă arăta domnului întru-ndreptățire.

 

Și dumnezeu va plânge peste cărțulia mea!

Nu cuvinte, ci tremur înghețat în bulgări grei;

apoi va alerga prin cer cu versurile-mi subsuoară

și, sufocându-se, le va citi cunoscuților săi.

(1914)

 

 

(selecţionerul lunii noiembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Virgil Botnaru)

 

Athena Farrokhzad & Svetlana Cârstean

TRADO

Svetlana a spus: Dacă vrei să scrii despre pierdere, cineva

Pe care îl iubești trebuie să te părăsească, numai așa vei

Înțelege sensul acestui cuvânt.

Svetlana a spus: Când cineva te părăsește, el a încetat deja

să fie cel pe care îl iubești.

Svetlana a spus: Cel pe care îl iubești rămâne lângă tine

Oricare ar fi distrugerea pe care o pricinuiești.

 

(selecţionerul lunii decembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Diana Iepure)

Foto: M. Vakulovski

 

Eugen Cioclea

De ziua ta

 

Puțin mai fericit azi decât mâine,

pic în oraș ca dintr-un pod cu fân.

Exact la țanc, când ție ți-e mai bine

și nu te-aștepți c-aș îndrăzni să vin.

 

De ziua ta. Halal de timp și spațiu

cum ne-a mai adunat și găvozdit!

Să nu mă-ncurci, iubito, cu Horațiu,

măcar de-aceea că-s mai zăpăcit.

 

De ziua ta deci ce-ți doresc eu ție?

Sunt lefter. Nu, n-am să te bat cu flori.

Ia-ți grija! Poarte-ți boiu-n veselie

cei douăștrei de ani conchistadori.

 

Septembrie să-ți pice pe fereastră

cu-adolescenți îndrăgostiți și blegi,

fă răcituri din Pasărea Măiastră

și-mparte-i rânza, drept, printre colegi.

 

Eu îți doresc să nu te ieie vântul,

din care parte mâine ar sufla,

să nu te doară niciodată gâtul,

o replică să ai și-o voce-a ta.

 

Nu neapărat să te gândești la mine-

chit că pe lume nu-i doar Eugen,

deși mi-ar mai plăcea să mor cu tine

pe-o insulă-n Pacific ca Gauguin.

 

Eu îți doresc să-ți crească părul lung,

să ți-l desfac pe sâni, pe șold cu dinții,

ca un frizer de sentimente, ciung,

din râs cu limba să-ți culeg arginții.

 

Regină fii, dar nu scuipa-n pioni!

Tot ei îți trec profilul pe monete.

Ah, de-aș avea vreo patru luizoni

să-mi cumpăr pâine, brânză și șosete.

 

Eu îți doresc, chiar de nu știi ce vreai,

să-ți iasă pasiența. Pirpiriu,

în cinstea ta voi șterge-o și din rai

și-am să descarc vagoane în pustiu.

 

În cinstea ta, azi intru-n sărbători.

Am jumulit cuvinte și te strig.

Cocorii pleacă. Toamna e cu ciori.

Îmbracă-te mai gros.

Se face frig.

 

(selecţionerul lunii noiembrie 2016 la

TIUKpoemul săptămînii

este Virgil Botnaru)