Mihail VAKULOVSKI

Moldova mă doare 

 

 


Cînd frate-meu a fost expulzat din România pentru că i-a expirat legitimaţia de şedere temporală i-am zis să nu fie trist, că se întoarce pentru o perioadă acasă, nu se duce în Afganistan... Adevărul e că a nimerit pe un cîmp de luptă minat. Protestele paşnice – dar intense – din Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost mai mult decît legitime, e clar că nu se mai poate trăi aşa, ca la începutul secolului trecut, tinerii nu sînt vinovaţi cu nimic de halul în care a fost dusă Basarabia, despre care se vorbea la căderea URSS că poate să ajungă ca Elveţia. Ţările Baltice au demonstrat că se poate, tinerii care au ieşit în piaţă după alegeri cu lumînări în mîini nu mai pot accepta mizeria socială, economică, morală şi psihică în care sînt nevoiţi să trăiască. Cînd manifestaţia paşnică a trecut într-o revoltă violentă am sperat la o revoluţie. Tinerii au făcut tot ce a depins de ei, dar s-a demonstrat că opoziţia Partidului Comuniştilor are nişte conducători care au o singură grijă – ca nu cumva să-l supere în vreun fel pe tătuca Voronin, filmarea întîlnirii lor cu fostul preşedinte ar trebui să fie o ruşine pentru ei, care erau cu iţarii plini... Puterea a paralizat telefonia, serverele revistelor din Md, au trimis ziariştii români acasă, pe ceilalţi i-au ameninţat, intimidat, bătut, sechestrat, ambasadorul României a fost declarat „persona non grata”, iar cetăţenii români nu mai pot intra în ţară fără vize şi invitaţie de la MAI din Chişinău (adio Paşte moldovenesc...). Mai grav e că au început arestările şi nu sînt căutaţi cei care au incendiat Parlamentul şi Preşedinţia, ci tineri de pe stradă, arestaţi abuziv şi aproape la întîmplare şi oameni cu adevărat în opoziţie faţă de sistem, nu contează dacă au participat la violenţe sau au manifestat paşnic. Un tînăr a fost bătut pînă la moarte, sînt informaţii că fetele arestate sînt abuzate sexual, părinţii copiilor arestaţi nu ştiu nimic despre ei, femeia prim ministru ameninţă la TV pe un ton mămos, ca-n filmele horror: „Trupele de ordine vor folosi armele din dotare împotriva voastră, copii”... Mă gîndesc dacă „oamenii legii” lui Voronin au mustrări de conştiinţă cînd abuzează, umilesc, jignesc, bat, omoară, dacă se gîndesc cum o să se uite în ochii oamenilor după ce va pica sistemul comunist – care va pica sigur! Ce-o să le povestească nepoţilor la bătrîneţe? Preşedintele ţării-surori, Traian Băsescu, pe care l-au votat majoritatea basarabenilor cu cetăţenie dublă, nu are nici o reacţie... Primul ministru român îndeamnă la încetarea violenţelor, referindu-se la tineri, ca şi oficialii Europei democratice, de parcă ar fi posibilă o revoluţie cu ochelari, de bibliotecă... Ce fac organizaţiile europene cu moto-uri cu drepturile omului, democraţie, egalitate, fraternitate? Păi UE, NATO, SUA, OSCE tac ca peştele-n nămol... a, au solicitat încetarea violenţelor, atunci, în prima zi, cînd tinerii erau pe val, acum, cînd e plin internetul cu violenţe din partea poliţiştilor, cînd YouTube geme de povestiri şi demonstraţii absolut incredibil de violente şi nedrepte, nu mai au nici o reacţie (oare de ce? Pentru că Rusia e prea aproape sau pentru că-n R. Md nu prea sînt gaze naturale?). De ce a intrat armata SUA în Irak, pentru că erau încălcate drepturile omului, pentru că era dictatură? Şi-n R. Moldova ce e, neo-democraţie? Cel mai bine a prins starea vocalistul Vama, Tudor Chirilă, care a scris o povestire dedicată tinerilor din Chişinău în care un băiat se luptă, urcă pe sediul lor, le arde steagul şi... ah, îşi aminteşte că a uitat steagul nostru jos şi nu poate să-l arboreze... E acel gust de sînge amar combinat cu transpiraţie pe care-l simt acum...

(12 aprilie, Braşov, Stare de Urgenţă)