„Înainte de orice sunt un om de scenă”,
|
- Felicitări pentru “Stringasong”, albumul pe care l-ai realizat împreună cu Nicu Patoi. Unde îl putem găsi? Ce conţine? Ce reclamă i-ai face dacă ai fi producătorul acestui album? - Albumul conţine câteva piese pe care doresc sa le cânt demult. Lista e mult mai mare, dar aventura continuă oricum. Sunt piese din vremuri diferite, de genuri diferite, care sunt abordate într-o maniera integral acustică. Albumul poate fi găsit momentan la librăria Cărtureşti. Este un loc civilizat. Îl mai puteţi cumpăra de pe site-ul www.tvrmedia.ro, precum şi de la concertele noastre. Sunt unul din producătorii acestui album, iar fundaţia culturală care-mi poartă numele este producător executiv. Având în vedere natura şi mesajul albumului, aş folosi un mod neagresiv de promovare. În nici un caz nu aş aplica regulile stupide ale publicităţii de azi. - De ce înregistrările la “Stringasong” au fost făcute exclusiv în regim acustic? - Din start am dorit ceva ce n-am mai făcut, bazat pe duetul cu Nicu, formula în care activăm de 4 ani deja. Am folosit instrumente naturale, totul e bazat pe vibraţie, o vibraţie care să apropie două lumi muzicale artificial separate de minţi incapabile, lumea muzicii clasice şi lumea muzicii de azi. Am folosit chitara, instrumente de percuţie, muzicuţa, voce şi un cvartet format din 2 viori, violă şi violoncel. În plus, trec printr-o perioadă în care vreau să am de-a face cât mai rar cu instrumente electrice mânuite de oameni prea orgolioşi. - Revista „Sunete” din octombrie apare cu un CD Live în Sighişoara de Berti Barbera & Nicu Patoi, „To The Roots”. Despre ce este vorba? Acest concert seamănă cumva cu “Stringasong”? - Acest album este gratuit şi reprezintă al doilea concert pe care l-am dat alături de Nicu, în cadrul primei ediţii de festival Sighişoara, în 2005. Primul nostru concert a fost imortalizat pe albumul „Confident Stories”. Al doilea concert seamănă cu primul, cel puţin în privinţa repertoriului şi nu aveam cum să-l comercializăm. Totuşi, ne-a plăcut cum sună şi am decis să-l oferim gratuit în sunete pentru cei care nu ne cunosc sau cei care chiar sunt interesaţi, ca un „teaser” pentru „Stringasong”. Cele doua albume nu au nimic în comun. „Stringasong” e în studio, cu cvartetul, „To The Roots” este live, în duet, dar reprezintă două aspecte esenţiale ale vieţii noastre artistice. Calitatea de interpret dispusă în cele 2 ipostaze, live şi studio. „To The Roots” are la final o piesă de pe „Stringasong”. - Berti, pe tine lumea te cunoaşte mai mult de la televizor (eu, cînd te-am văzut cîntînd la emisiunile tale, mă întrebam de ce nu-ţi faci formaţie), dar eşti implicat direct în lumea jazz-ului, pe care o cunoşti din interior. Se apropie un festival foarte important de jazz la Bucureşti, BUCHAREST MASTERS JAZZ FESTIVAL, despre care ai scris foarte frumos şi profi în următorul nr. Sunete. Crezi că un festival de jazz poate atrage la fel de mult public ca un festival de rock, cum e Stufstock, Artmania sau Peninsula? Ce artist/formaţie din festival nu trebuie în nici un caz ratat(ă)? - Multă lume care mă vede la TV se întreabă ce fac eu de fapt. E vina mea, că n-am ştiut să mă prezint până acum. Există şi cei care ştiu că înainte de orice sunt un om de scenă, asta-mi şi place cel mai mult. Masters Of Jazz, la anvergura pe care şi-a propus-o, va ajunge curând un eveniment important pe harta festivalurilor europene. E diferit de alte evenimente, iar noi avem mare nevoie de diversitate. Indiferent de ce muzică asculţi, trebuie să ai parte de concerte. Cât o fi de mizerabil şi de primitiv, Bucureştiul are nevoie de un asemenea festival. Vă recomand cu căldură toţi artiştii care participă la acest regal. Absolut toţi. Ei vă vor ajuta să aflaţi sau să vă reconfirmaţi definiţia unui mare artist. |
Redactia: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trambitas |