Virsta respondentilor e de 20-27 de ani (patru fete, sase baieti). „Ancheta” a fost realizata pe messenger. Reprezentativitatea acestora pentru studentul clujean e aproximativa, intrucit rezultatele scolare si extrascolare a celor 10 respondenti ii situeaza intr-o zona, sa-i spunem, de elita a studentimii clujene. Majoritatea provin din medii umaniste, respectiv de la Universitatea Babes-Bolyai.
O particularitate esentiala a raspunsurilor este ca desi intrebarile nu se refera la un spatiu anume (romanesc, european ori american), lasind respondentul sa se proiecteze in spatiul pe care il alege sau despre care stie mai multe, majoritatea afirmatiilor se refera la spatiul anglo-saxon si nicidecum la Romania, care ar fi putut fi mai bine cunoscuta datorita manualelor de istorie si romana ori din relatarile parintilor si bunicilor.
Raportarea studentilor nu este neaparat una livresca, ci una audio-vizuala, specifica culturii pop si laturii sale contraculturale (muzica rock, moda, atitudine dezinhibata, iconoclasta), care din anii ‘60 patrunde masiv in toate straturile societatii occidentale, fiind absorbita treptat de cultura „oficiala”. In special dupa 1989 valorile contraculturii patrund si in fostele tari-satelit ale Moscovei, desi existau cu un usor decalaj fata de Vest insule „contraculturale” in rindul tinerilor ce traiau in regimurile comuniste in anii 1970-1980. Din aceasta lumina poate sa nu para surprinzator faptul ca respondentii au ales formatia rock Phoenix (doi) ca emblema pentru perioada si pentru zona romaneasca si doar o persoana l-a pomenit pe Ceausescu. Nici un om de cultura roman nu este identificat cu perioada, desi in decada asa numitei miniliberalizari a comunismului (1964-1971) o noua generatie de artisti a avut sansa de a crea sau de a se afirma fara o cenzura majora din partea regimului, asa cum se intamplase in anii 1950 (din sfera culturii „inalte”: Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Ana Blandiana etc.).
Raspunsurile recurente cu privire la primele doua intrebari arata ca reprezentarile tinerilor clujeni asupra anilor ‘60 (plasati intr-un spatiu american) sunt legate de nesupunerea civica ce ia forma protestului, Razboiul din Vietnam, un timp dezordonat si haotic, o incercare, in buna masura esuata, de eliberare de restrictiile sociale. De asemenea, la nivel simbolic, anii ‘60 sunt vazuti ca fiind un timp al boemei hippie, de generalizare a consumului de droguri (blamat de respondentii de pe messenger) in scopuri escapiste ori recreationale. Spatiul american, in special cel californian, e proiectat ca un loc al atitudinii dezinhibate, al muzicii rock dezlantuite ori a ritmurilor folk mobilizatoare din timpul numeroaselor marsuri si demonstratii, de care studentii clujeni au cunostinta datorita documentarelor TV sau din cauza versurilor de protest ale cintecelor ascultate (de pilda, versul ales de C. Tuturuga: „you’re old enough to kill, but not for votin’”).
Referitor la intrebarea a treia, tinerii clujeni ar prelua din anii ‘60 gustul pentru muzica, stilul vestimentar dar si apetenta pentru protest civic. Insa, unii dintre cei care raspund la intrebari resping asa numita utopie a vremii: mentalitatea pacifista si crezul ca se poate schimba ceva in societate doar prin puterea vointei si fara o baza conceptuala solida. Exista referiri la un timp edenic, la o „spiritualitate primitiva” (S. Olaru), pagina, a eliberarii sexuale. E prezentata, totodata, o proiectie a unei lumi primordiale, proaspete, in care diferenta dintre Bine si Rau este ceva mai vizibila. Un univers al opozitiilor binare: hippies impotriva sistemului, o cultura evazionista, artistica, creativa, alimentata de droguri vs o societate razboinica, desueta (batrina), consumista, cultura pop-rock vs cultura inalta, academica (aceasta ultima adversitate nu e explicita, se poate observa insa prin lipsa unor nume specifice culturii inalte... mai putin studentul la Filosofie, O. Stanciu, care pomeneste de o personalitate reprezentativa pentru cultura „inalta”, din afara arealului anglo-saxon – M. Foucault).
Specificul perioadei (raspunsurile la intrebarea a patra) consta in inovatie artistica, dar si stiintifica, nonconformism, protest, insa unii dintre respondenti refuza valorile hippie (interpretate de majoritatea ca fiind definitorii pentru perioada), probabil din cauza unei credinte taxate drept naive ori superficiale a acelei generatii in invocarea unei paci universale iluzorii. In general, anii ‘60 sunt priviti ca o decada de angajament civic, de afirmare oarecum galagioasa a valorilor umaniste, pacifiste si internationaliste pe fundalul unei crize a autoritatii institutionale datorate invaziei Vietnamului de catre armata SUA. Atributele expuse mai sus par specifice stingii netotalitare, in conditiile in care valorile romanesti ale perioadei, nedigerate de studentii intervievati, merg usor spre dreapta: afirmarea autonomiei culturale si a esteticului, accentul pus pe valorile nationale in detrimentul celor „internationalist”-sovietice, (pseudo)liberalizare a economiei comuniste. Aceste caracteristici specifice spatiului romanesc sunt valorizate, in schimb, de generatia saizecista romaneasca ce a apreciat acel scurt timp de respiro, de minirecluziune ideologica a regimului (astfel de aprecieri pozitive se pot gasi in numeroase interviuri, memorii ori studii ale istoricilor romani).
Interpretarea decadei dintr-o perspectiva anglo-saxona ori occidentala a evenimentelor majore (obsesia Razboiului din Vietnam, multitudinea de proteste sociale de negasit in Romania si o cultura rock, pacifista, boema opusa mainstream-ului sau unei societati „traditionaliste” – vezi M. Blidariu) este o consecinta a globalizarii si implicit a proliferarii mijloacelor de comunicare in masa, televiziune, radio, cinema, in detrimentul educatiei clasice (institutionale sau familiale). Media pare sa fi inoculat valorile, temerile ori specificul unei perioade istorice aproape de negasit ca si caracteristici in Romania.
1. Care sunt primele cinci lucruri care va vin in minte in legatura cu anii ‘60?
2. Daca ar fi sa construiti un tablou al acelei perioade ce elemente ati introduce?
3. Cum va situati in raport cu perioada? Ce simboluri, elemente ati prelua, ce anume ati respinge?
4. Credeti ca decada anilor ‘60 are o specificitate, o substanta deosebite fata de alte decade? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?
Sorana Olaru, studenta Facultatea de Mediu, Universitatea Babes-Bolyai
1. Rochii inflorate, pierdere de vreme, par lung, droguri, sex....
2. Multe flori si multe tigari, oameni intorsi inspre natura intr-o dulce pierdere de vreme cu iz de spiritualitate primitiva.
3. Imi place perioada pina la un punct. Admir curajul acelor timpuri referitor la libertatea sexuala, protestele impotriva razboiului, curajul de a trece peste o doctrina care pune politicul inaintea oamenilor. Mai preiau muzica, hainele cu flori si deschiderea spre natura. Resping drogurile, sexul in grup, mizeria, pierderea de vreme, idealismul exacerbat etc.
4. Nu neaparat. Fiecare perioada are o anume specificitate si fiecare perioada are eroii si curajosii care deschid o cale. Personal, perioada anilor ‘60 mi se pare destul de importanta, dar sunt subiectiva, pentru ca eu copiez o parte din aspectele ei, in speta, preocuparea mea pentru ecologie.
Ioana Sumurducan, studenta Litere, UBB
1. Elvis Presley, Phoenix – Vremuri, Yuri Gagarin - primul om in spatiu. Neil Armstrong paseste pe luna – „Un pas mic pentru om, un salt imens pentru omenire”. Moda ’60 - Pantaloni evazati de stofa, fuste cu pliuri.
2. Perioada este marcata de descoperiri spatiale, ceea ce inseamna, de fapt, depasirea unor limite umane. As tine cont in mod obligatoriu de geniile din muzica, de stilul vestimentar echilibrat, cu contururi bine definite.
3. E o perioada pe care nu am trait-o, dar care se pastreaza actuala prin revenirea simbolurilor, tendintelor, prin familiaritatea sunetului. Phoenix cu albumul Vremuri, spre exemplu, reprezinta inca un stil promovat si promovabil, care place si generatiilor noi. As pastra din aerul anilor ‘60 o nota de clasic a stilului, de acuratete a prezentelor si a inovatiilor.
4. Are cu siguranta o nota de uimitor, de „altceva”. Iese in evidenta cu un numar socant de descoperiri si evenimente care depasesc simtul comun. Este decada care, in documentarele prezentate astazi, genereaza o multitudine de intrigi explicabile sau nu, verosimile sau dimpotriva. De fapt, se poate ca aceste controverse sa faca din decada o etapa mai semnificativa din istorie.
Alex Aleman, student Constructii, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
1. Beatles, Phoenix, hippy, iarba, Jesus Christ Super Star.
2. Muzica, „revolta”, again iarba…
3. Pai, care sunt simbolurile – mama! ce stil de a face chestionare ai. Asta nu e chestionar, e tema de eseu!
4. Poate a fost mai libera, mai suparata, mai energica.
Mihnea Blidariu, student SNSPA, Bucuresti
1. Hippie, constiinta civica ridicata (in America si Europa Occidentala), Vietnam, venirea lui Ceausescu la putere, explozia culturii si a politicii de stinga in America de Sud, Mai 68 in Franta, Primavara de la Praga.
2. Droguri, socialism, rock, pace, toleranta, extaz, cautare, schimb cultural.
3. Ma regasesc in multe din aspectele acelei decade. As prelua constiinta civica acuta, muzica, intelectualismul stingist, nevoia de experiment. Resping abuzul de droguri, politicile conservatoare ale lui Nixon, asasinatele politice, transformarea miscarii hippie in „moda”, icoana lui Che Guevarra si capcana in care au cazut intelectualii romani pacaliti de asa-zisul „dezghet ideologic” oferit de Ceausescu.
4. Are. Pentru ca a reprezentat un efort urias al societatii civile din intreaga lume de a respinge controlul politicii asupra socialului, de a impune valori umaniste intr-o lume marcata de razboaie, de a mixa intr-un mod fericit diferite culturi si moduri de viata. Arta a cunoscut o inflorire, cultura, in general, a fost in centrul atentiei. In acelasi timp, decada ‘60 reprezinta un punct esential pentru Romania: venirea lui Ceausescu la putere a insemnat o nota de „speranta”, maturata repede de actiunile aberante ale dictatorului spre sfarsitul decadei. De asemenea, sa nu uitam de Primavara de la Praga din 1968, esentiala pentru evolutia ulterioara a comunismului in Europa Centrala si de Est. Tot in ‘68, in mai, revolta tinerilor parizieni cred ca marcheaza o rupere de Franta traditionalista si de impunere a unui mod de gindire mai liber.
Sofia Nistor, studenta Universitatea de Medicina si Farmacie, Cluj
1.Social protest, illicit drugs, hippies, The Beatles, The Doors, Bob Dylan…
2. Vezi mai sus.
3. Daca te referi la modul in care ma vad eu in perioada aia, nu cred ca m-as fi putut adapta foarte lejer la modul acela de viata. Dar nu se stie niciodata. As prelua stilurile muzicale, poate si imbracamintea, desi nu-mi vine bine cu plete. As respinge consumul de droguri in orice perioada a oricarui deceniu.
4. Are. De pilda, revolta sociala fata de tot ce nu se potrivea cu modul hipiotilor de a aborda viata si relatiile interpersonale.
Caius Tuturuga, student Stiinte Politice, UBB
1. Make love not war, Woodstock, John Lennon, Bob Dylan, Vietnam, Kennedy, flower power...
2. As incepe cu Vietnam si as comenta un vers de cintec din perioada respectiva „you're old enough to kill, but not for votin'!”.
3. Sunt in cea mai mare parte entuziasmat de acea perioada pentru faptul ca oamenii au indraznit sa se opuna sistemului; imi plac ideile miscarii hippie (pace, iubire, libertate), dar resping folosirea drogurilor puternice (niscai iarba mai merge...).
4. Cu siguranta. Pentru ca a preluat multe elemente orientale si avind un oarecare caracter non-violent se deosebeste poate de alte decade ale protestului. Am raspuns la aceste intrebari referindu-ma la SUA.
Adrian Maxemiuc, student Filosofie si Comunicare, UBB
1. Nixon, miscarea hippy, Woodstock, Vietnam, The Beatles.
2. N-as putea sa-ti raspund la intrebarea asta.
3. Nu as prelua nici un simbol si as respinge miscarea hippy.
4. Nu as putea spune ca anii ‘60 au o anumita specificitate, doar in masura in care fiecare decada are specificitatea ei.
Mihai Pedestru, student Jurnalism, UBB
1. Vostok, Gagarin, Janice Joplin, Vietnam, Golful Porcilor.
2. Desert, adapost antiatomic, peiote, vodka.
3. E o perioada care a marcat inceputul eliberarii, declinul bigotismului, revalorizarea umanismului, toate, din pacate, cazute in desuetudinea consumista si intr-un anarhism corporatist.
4. Revolutie, eliberare, toate esuate dramatic in complacenta, consumism si totalitarism. Un puseu de veselie intr-un organism prea bintuit de manii hedoniste si de obsesii individualiste.
Ovidiu Stanciu, student Filosofie, UBB
1. Woodstock, Mai ‘68, Foucault, Jim Morisson, Bob Dylan.
2. Evazati, flori in urechi, San Francisco, sex, drugs & rock'n'roll.
3. O anume relaxare a inhibitiilor ar fi de preluat. De respins: iluzia ca trebuie doar sa vrei pentru a schimba lumea.
4. Mai mult sau mai putin fiecare decada are un specific. Anii ‘60 ar reprezenta izbucnirea tinerilor in spatiul public.
Elena Simonca, studenta Stiinte Politice, UBB
1. „Make love, not war”, Woodstock, vinyl, Joan Baez
2. Multa multa iarbaaaaaa!
3. Nu ma pot situa transant din lipsa de informatie. As prelua hainele, as respinge „filozofia pacii”.
4. Destul de complicat: cred ca substanta acelor timpuri era un fel de libertate a superficialitatii…
Acest fragment este o anexa a studiului „Anii 60: miscari contestatare in SUA”, care va aparea in primavara la Editura Eikon. |
foto: a. vklvsk