Mihail VAKULOVSKI totul, aproape tot despre tati (fragment)
|
dupa ce s-a convins ca nu simuleaza, ci a avut un alt pre-infarct "pa bune", a hotarit sa n-o mai injure. da-o-n pizda ma-sii de mortaciune. doar a zis asta si a venit sa-mi spuna ca nu stiu ce i s-a facut rau lu' ma'ta. mama a zis ca din cauza caldurii, m-a apucat inima, dar o sa ma lase imediat, i-am adus o cana de compot rece, la care tati si-a belit ochii (o fi crezut ca-i vin), si un ventilator. dupa ce am iesit tati a baut compotul si a intors ventilatorul spre el, ca uaaiea n-o vrut sa beie. sta la fereastra dinspre drum cu perdeaua trasa intr-o parte si cu ocheanul sub mina dreapta. se mai uita la femeile care mai trec din cind in cind pe drum, ca asta nici cur n-are, coromisla! trage un pahar de vodca (acesta nu-i samahon, ci cogniac) si zacuseste c-un sold de iepure (Am sa-l chem pe Serghei sa-mi mai taie un iepure). si tare: "Azi am sa tai cinci iepuri!"
dupa ce a terminat de mincat, a aruncat farfuria cu doua degete in papusoii din spatele casei si a cerut vin. l-a trimis pe ala micu dupa bautura, da’ fiindca "prislea" n-a vrut, a zis ca-i desface capu’ in doua si a inceput s-o injure pe ma-sa. "debila, zice ca toata ziua face de mincare si nici nu m-am saturat"."da' n-ai zis ca faci sarmale?" e o expresie inaripata foarte populara in familia noastra mare si… mi-a venit "si sfinta", dar adevarul e: si unita. ne uneste stima fata de tati, care dupa ce a mincat un ceaun de sarmale si a vazut-o pe mami, a zis:- ai, da’ n-ai zis tu ca faci astazi sarmale?acum mincasem cartofi prajiti cu gogonele si bostanele murate, eu am zis "tatelu’, mai ia de la mine", fratele mai mic a zis de la masa de tenis "nu ma duc", iar mami - "eu nu maninc". deci, mincasem cartofi cu bostanele murate si cu tati. acum il fugareste pe ala micu’, dar nu cred c-o sa-l prinda
pe mine m-a alergat cu toporul acela de un metru si jumatate, ca i-am zis ca daca-mi mai mutileaza si cartea asta nu-i mai dau alta, iar pe ala micu l-a fugarit c-un ciocan pe care - cind a inteles ca nu-l mai ajunge - l-a aruncat dupa el. nu l-a ajuns nici asa, pe mine nici atit, iar mami are reactie prea buna ca sa dribleze - cu spatele - O(biectele) Z(buratoare) N(ecunoscute)-urile: frina de picior de la motocicleta (pe care am gasit-o, dupa lungi cautari, in gradina), ibricul (care s-a infipt in tulpina unui prun, la nivelul capului, si a ramas infipt acolo), pietre (le adunam la prasit, cind scoatem cartofii si la sapat) si, bineinteles, farfurii, de fapt orice obiect care-i cade sub mina. cind tati se enerveaza (si nu-i trebuie deloc mult pentru asta), mina lui dreapta se intinde automat si pipaie cu degetelele lui scurte si puhave masa din fata (de obicei) si tot ce e in raza lui de actiune, apoi isi ia viteza, face un demaraj in tromba, un-doi-trei pasi, mina ii vine din spate si-i-i-i...
la noi in ograda e un spectacol continuu. lea Maria il vizioneaza din partea dreapta, daca iesi prin gradina, si stinga, daca iesi pe poarta. se uita printre gard, pe sub poarta, din cotet. de vizavi lea Aniuta se uita din pod, pe ferestruica, iar sotiorul ei - de sub poarta de fier. odata tati era suparat pe vecinul de linga ei si interesul era maxim. ghea Ivan era la post, tati a luat un pietroi si a aruncat in poarta lor, ghea Ivan a rupt-o in sus, tati a mai aruncat o piatra, printre injuraturi, ghea Ivan fugea in zigzag. de sus se auzeau hohote de ris.
dupa o betie crunta si indelungata cu unul din elevii sai preferati, Slavic, "minunat baiet", unul dintre gemenii carora le-a fost conducator de clasa si pe care zicea ca-i deosebeste doar el, au baut toata ziua, declarindu-si unul altuia toata stima, s-au laudat (Slavic pe tati si tati pe tati), Slavic a cazut si-n genunchi, i-a pupat mina, a dat din coada si alte semne de respect, dar pina la urma, normal, a trebuit sa plece. insa peste vreo 15 minute se intoarce Slavic: "Alexei Vasilevici, nu stiu unde-i fiica-mea, n-ati vazut-o pe fiica-mea?". se pornise cu fiica-sa, dar, ca sa nu-l deranjeze, o lasase la verisorii ei din vale, iar dupa ce s-a pornit acasa si-a amintit ca n-a venit singur. tati isi scoate capul in usa, se uita la Slavic holbat si nedumerit, de parca l-ar vedea pentru prima oara: "Dar tu cine esti, in pizda ma'tii?" - "Alexei Vasilevici, Alexei Vasilevici!" "Sofica, ce vrea idiotu' ista care zice ca si-a pierdut fiica?"
la orice sarbatoare tati se imbata si la noi e show. la Anul Nou tati a adormit pe la vreo 23, a mai mincat bomboane si ciocolate cu ochii inchisi, s-a trezit abia pe la vreo 2 noaptea, s-a uitat la ceasul de pe ecranul televizorului si a strigat speriat: "D'apai noi n-am ciocnit!". la ziua mea a venit foarte beat, s-a asezat pe-un trunchi, la masuta de linga casa, s-a sprijinit cu capul de peretele de ciment. mami: "Unde ti-e diplomatul?" - "Ii?" - "E ziua lui fiu-to, a venit acesta acasa de la asa departare, dar tu... Unde ti-e diplomatul?" - "Cai plomat?" la ziua mamei isi aduce mereu oaspeti "surpriza", anul trecut a fost Michael-americanul, au facut o ora de limba romana, apoi s-au facut muci, in anul acesta l-a vizitat un fost elev care acum locuieste in Siberia: "Ai copii, Ruslan?", il intreaba tati. "Am o fata" - "Si sotia?" - "Nu, eu nu pot sa traiesc asa, n-am sotie, am o fiica" - "Si cu cine ai facut-o, c-un copac?"
dupa ce tati citeste o carte, aceasta carte a fost citita ultima data. eu ma lupt cu cartile, zice el, si se sterge de vin cu pagina 73 din Idiot-ul lui Dostoievski si de untura cu pagina de poezie a Romaniei Literare. ca Manolescu asta e "un zoios la marginea criticii literare". asa a zis azi, cind inca nu terminase Totul despre Nicolae Manolescu si vroia Arca lui Noe de care sper sa aiba nevoie macar unul din nepotii lui, pe care,
"Idioato!" acesta e ultimul cuvint din visul lui tati. apoi s-a sculat, a luat un scaun de picior si l-a aruncat in partea camerei in care stateam noi, dar a tintit-o pe mama, nu pe mine. si-a luat viteza cu piciorusele pe sub burta si cu pumnul drept linga barbie si usor in spate: "curvo, aprinde candela!"
cind cite o data se (mai) lasa linistea, tati zice: "Da, uite ca eu cred in Dumnezeu".
se intorcea tati de la scoala, ca de obicei, incetisor si cu diplomatul subsuoara. era glod si de-asupra satului se asezau molcom injuraturile unui individ suparat pe soarta clasei muncitoare care-si descarca amarul pe profesorul de… - culmea! - de munca, in poarta caruia il apucase durerea: "Invatatorii istia nu fac nimic! Degeaba primesc banii statului, toata ziua numai stau cu curul pe scaun si trancanesc si pentru asta ne iau banii!" si, vazindu-l si pe tati: Ia uite, alt profesor ta-na-na-na… tati, fara sa zica nici un cuvint, si-a asezat diplomatul cu grija pe-un smoc de iarba (era glod), i-a dat una scurta la bot, si-a luat diplomatul si, iar, fara a zice nimic, si-a prelungit drumul spre casa cu aceeasi liniste sufleteasca
trebuie sa spun ca lui tati nu-i prea place sa munceasca si ca locuim chiar linga brigada de tractoare. intr-o dimineata, cind tati cara in ograda carbunii din drum, trecu spre brigada un tractorist, care il saluta si, pentru ca nu i se raspunsese, hotari ca nu fusese auzit. fiindca tati e un personaj foarte iubit in sat si mai ales respectat, fiind si profesor pentru mult mai mult de jumatate din populatia de pe-aici, tipul ar fi vrut sa schimbe macar doua cuvinte cu el si se intorsese inapoi, acum dinspre brigada: "Doamne-ajuta, Alexei Vasilevici!", "Spor la munca, Alexei Vasilevici!"… tati: Bai, te duci sau s-te-mping
cind satul se largi intr-atit incit strazile lui trebuiau sa poarte un nume, am inceput sa locuim pe ulita Florilor, datorita detasamentului de madame care frecventeaza - cu religiozitate - spitalele de dezintoxicare alcoolica din zona. tati zice ca cea mai buna comedie ar iesi daca pur si simplu am filma mahalenii nostri si trebuie sa recunosc ca ar lua toate Oscarurile po- si impo - sibile si tot neindreptatiti ar ramine, si regizorul, si personajele. treceau pe linga noi prietenul meu din copilarie Serghei si nevasta-sa Naghia. Serghei are vreun metru si saizeci, e foarte atletic, plin de muschi si de par. Naghia e cu doua capete mai lunga decit el, slabanoaga, dar cu burtica – intotdeauna gravida, tunsa baieteste, cu nas pitigaiat si mai mereu de citeva ori mai batuceana decit Serghei, care e veteran al razboiului din Afganistan. tati a izbucnit in ris si, printre hohote, cu palma stinga lipita de frunte: "M-am insurat si eu, da’ Ser-ghe-i!!"
dupa citeva incercari nereusite ale tatalui lui Serghei de a-l scoate din casa (probleme de familie: maica-sa (mult mai batrina decit sotul ei) murise si tat'so vroia, de, ca omu’, sa mai prinda macar inca o insuratoare, dar din cauza lu’ fiu-so nu-i ajungea loc de manevre si intimitate), ghea Filea l-a pindit pe prietenul nostru, fiul lui, Serghei, cind a intrat in casa si l-a incuiat, apoi a deschis ferestruica, a aruncat o caldare de benzina si a dat foc. prin nu se stie ce tehnici de lupta, tinarul internationalist, erou in razboaie nedrepte, a iesit din flacari viu si nevatamat (doar un pic murdar pe fata de funingine, dar asta-i huinea), l-a apucat de git pe taica-sau, un vlajgan de aproape doi metri, si a spus: "Tata, asa nu se face"
tati nu s-a multumit cu casa pe care a cumparat-o, de fapt, cind a cumparat-o erau doar peretii. tati i-a schimbat sistemul arhitectural, doar a facut arte plastice la Leningrad, a schimbat usa la sufragerie, din baie si-a facut biblioteca, a transformat bucataria in "camera copiilor" s.a.m.d. asa ca si-a mai facut o casa, cu bucatarie, sufragerie si dormitor despartite de-o soba cu cuptor, si mai ales cu crama, o crama din care intri in beci. cind a vrut sa puna gresie si faianta in baie, tati l-a chemat pe varu'so Valica, nascuti in aceeasi zi in aceeasi maternitate, medicii chiar i-au confundat, i l-a dus pe tati la alaptat mamei lu’ Valica si pe Valica – bunicii, doar aveau acelasi nume pe mina. dar mama lu’ Valica a zis ca "acesta nu-i al meu. copiii mei nu-s ca asta". pai Valica asta e cel mai bun constructor. Mesterul Valica. A venit la varul sau sa faca baia, era sfirsitul lui august, vinul se terminase demult, dar tati mai avea citeva borcane. Valica: "Bai, vere, n-am bea noi un pahar de vin inainte de-a incepe lucru’?" - "Cum sa nu, vere?". au baut un borcan, doua, trei..., apoi Valica: "D’apai, bai vere, ti-ai face tu si singur baia, ca nu esti mai prost ca mine..."
una cu nepoata-sa. era studenta in anul intii, si, fiindca taica-sau ma rugase sa-i arat orasul etcetera etcetera, chiar in prima saptamina cind a vrut sa se duca acasa i-am cumparat bilet pentru autobuz si i l-am dus la camin. dupa ce s-a intors, am trecut pe la ea, s-o mai iau la un film etcetera etcetera, am intrebat-o cum a ajuns acasa, etcetera. "Dar eu nu m-am dus cu autobuzul cela". Eu: dar ai pierdut banii pe bilet. Ea: tu i-ai pierdut
si, ultima intilnire cu frate-sau (interpreteaza autorul, adica frate-sau, fratele Svetlanei, nu tat'so, fratele lui tati): "Eram cu doua muieri care vroiau la cioc amindoua odata. si eu (gesticulind intens si fluturind din miini ca un jucator de tenis in timpul meciului): Ho! Ho, blea!, pe rind!, ca n-am gasit-o la gunoi!"
elevii lui tati sint fanii lui. toata viata lor isi amintesc cu totii de el, oriunde s-ar afla, el sau ei, si toti il cred cel putin semi-zeu si aici satul cunoaste mii de cazuri convingatoare, in care tati i-a aparat si i-a ajutat, incit, nu doar dupa ce termina scoala sint mai mult decit recunoscatori, dar si de la un pusti chicuit de director poti sa auzi "Pe mine are dreptul sa ma bata numai mama si Alexei Vasilevici", cum s-a intimplat cu actualul rector al Institutului de Baptisti din Chisinau.
apropo de "chicuit". cind aveam de facut vreun exercitiu, tati citea, dar era de ajuns sa se intimple ceva dubios in clasa ca el, fara a ridica ochii din carte, intinde pumnul spre clasa si degetul aratator te invita de 2-3 ori, apoi, fiindca de fiecare data vine taman "vinovatul", tati isi invirteste acelasi deget in suvitele lui – in "chica" - fara sa-l priveasca, il trage spre masa: "Mars la loc", fara sa-i dea drumul – "A, iti place aici" – "Ce te uiti la mine in jurnal?" - "La loc, dobitocule". daca cineva se bucura prea tare de "suferind", tati: "In doua picioare", iar daca cineva isi piraste din intimplare colegul… mai bine mi-as aminti de orele de "lectura suplimentara", nu tocmai cele mai iubite, dar poate cele mai memorabile (intrebati-l pe Pricop).
pe seama lui Pricop cel mai tare se distra Vadic, care o data i-a furat caietul profului de biologie, anatomie, pregatire militara si nu mai tin minte ce, care ne citea din caiet, dar, ca sa-i raspundem la intrebari, ne scotea in fata clasei, ca sa nu tragem cu ochiul in carte. profu’, care lui Vadic i-e si unchi (iar lui tati var), a zis ca "Azi nu facem biologia". Vadic, nepotu-sau, deci: "Da’ ce, Efim Antonovici, v-ati pierdut caietul?" si i l-a dat. atunci Efim Antonovici si-a deschis caietelul si ne-a citit cu multa liniste sufleteasca lectia. Vadic insa a primit 2 la biologie la sfirsitul anului scolar. si la istorie, caci profesoara ii era vecina... a trebuit sa intervina tati ca sa nu pice anul. la istorie, dupa citeva incercari nereusite de a-si lua examenul cu Tatiana Nichiticina, l-a primit el, tati, la examen, iar pe Efim Antonovici, unchiu lu’ Vadic, l-a injurat asa cum stie el, din inima. tati este foarte convingator cind te injura. intr-o vara mi-am facut o caseta numai cu injuraturi, dar nu vreti s-o ascultati. odata fratele meu s-a luat la intrecere cu iubita lui din Cluj cine stie mai multe injuraturi. a inceput cu alea traditionale, dar cind s-au terminat a trecut la bagajul familial, la injuraturile lui tati. gagica-sa a inceput sa plinga.
profului de matematica, dirigintele meu, cind, ca de obicei: "Eu propun ca elevului Mihail Vakulovskii sa-i scadem nota la purtare" (sa mai scada din "satisfacator"), tati i-a zis ca e un invatator de cacat, in atitia ani de munca nici macar de-o porecla nu s-a invrednicit (tati, Alexei Vasilevici, a capatat una chiar de la prima lui lectie, despre Alecu Russo: "Alecu"). a doua zi, dupa cercetari asidue, Ivan Leontevici a venit la tati si i-a spus ca nu-i adevarat, el e si "Pitagora", si "Cracanici", si "Dasaiev", si "Prajina", si nu mai stiu cum. Tati: OK, cracanici, fute-o de-aici
tati, ca orice roman si mai ales ca orice basarabean, e patriot. mare patriot. mereu isi cauta idealuri, ba e om sovietic (ascultind Europa Libera, mami: Numai minciuni spun despre noi! Da’ nu-i drept! Nu-i adevarat, numai minciuni spun. mi-am scris pe bicicleta, cind eram mic, ceva cu litere latine, ceva gen NIRVANA, tati mi-a zis s-o dau jos - De ce? e frumoasa - Bai, scoate-o de-acolo, ti-am spus, ce-ai scris acolo timpenia aceea? - Pai inseamna URSS, dar cu litere latine - Da-o jos! daca vrei sa scrii - scrie cu literele noastre - ei, "literele noastre" atunci erau alea rusesti), ba e rusofob (eram elev sovietic, invatam la literatura rusa, citeam, intra tati: "Ce faci?" – "Invat", se uita la coperta: "Acestia ne-au cotropit si ne asupresc, dar tu ii citesti!", mi-a aruncat cartea, m-a injurat si a iesit), ba e patriot roman, cam nationalist, ba e cu Moldova Mare, Moldova lui Stefan cel Mare, ba moldovan-moldovan si vorbeste despre "Moldova noastra!" si "Tara noastra!". Uneori, cind e foarte beat, e si antisemit, desi n-a vazut niciodata un evreu (poate doar pe taica-sau sau cel putin asa ii era porecla - Jidanu'), ba e... antimaghiar, desi poate ca nu va intilni niciodata un ungur in carne si oase, dar daca tot citeste carti de cacat... Ei, daca e beat-beat-beat poate fi si rasist... "Ce-ai facut tu pentru Moldova noastra? ma intreaba. In loc sa faci ceva pentru Moldova noastra tu lingi jidanii intre coaie!" sau "In loc sa faci ceva pentru Moldova noastra stai la curva ceea in Romania".
vamesul intreaba: "Ce aveti in geanta?", tati: "Bomba atomica" - "A, bomba atomica... Luati-va gentile si iesiti afara, la control". toate femeile, majoritatea precupete, se intorceau furioase in spate, spre glumet, tati, care era pe ultimul rind, s-a intors si el...
la Iasi, la cursurile de profi de literatura, tati s-a imprietenit cu Leopold, un austriac care-i simte pe nemti ca si basarabenii pe romani. acum ii trimite cafea, iar tati - albume despre Basarabia si carti. cind i-a trimis cartea mea de debut Leopold i-a raspund: "Frumos poesii". tati i-a trimis "Pizdet", Leopold i-a trimis cafea. tati i-a trimis "Politic moldav", Leopold - o caseta video cu Viena. cafea, carti, ciocolate. tati stropeste via si se gindeste la Viena lui Leopold, tati urca cu cabina in virful celui mai inalt munte din Caucaz, zice: "'Cea ma'si'..."
la castelul Bran tati a urcat un pic, apoi a zis ca nu merge mai sus. "Pai de ce?" - "Am vazut pina aici si mi-e clar. Ce poa' sa fie mai departe"... dupa ce-a iesit din castelul Peles, l-am intrebat pe tati ce i-a placut mai tare: "Ce?" a zis tati. Zic: lui Sandu cel mai tare i-a placut salonul turcesc, de exemplu. "Mare scofala, zice tati, nu mi-au placut oglinzile", zice.
in curtea Pelesului o femeie tinara vine la tati si-l roaga sa le faca o poza, ceva de genul: "Nu va suparati, ne faceti o poza?" - "Va fac si mai multe, a zis tati. Uitati-va la vultur", a zis, si dupa o mica pauza, in care femeile isi invirteau giturile: "Vulturul sint eu".
cind au fost in excursie la Leningrad, tati si nanasu-sau au ramas in partea cealalta a riului Neva, iar hotelul la care locuiau era pe cealalta parte, nu mai mergea vaporul si au sunat la dispecerat, marinarul a zis ca gata, nu mai are cum sa vina, dar pina la urma s-a prins dupa accent ca-s basarabeni si i-a intrebat daca au vin moldovenesc. "Avem, cum sa nu avem?" - "Ei, atunci vin sa va iau". intre timp tati cu nas'so au cautat vin moldovenesc prin restaurante, dar n-au gasit nicaieri, asa ca au cumparat sticle de vin georgian si l-au turnat intr-o damigeana, au chefuit toata noaptea cu marinarul si s-au plimbat cu vaporul pe Neva: "Si vinul georgian e bun, dar nu exista vin mai bun decit cel moldovenesc, deodata il deosebesti de celelalte, chiar si de vinul georgian". |
Redactia: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trambitas, |