"Ne-am cam gasit stilul",

Petra ACKER (The Others)

in dialog cu Mihail VAKULOVSKI

- Petra, cum şi cînd a apărut trupa THE OTHERS, că încă nu se ştiu prea multe despre voi?

- Am inceput pe la sfarsitul anului 2005. Ideea de a face ceva nou (doi dintre noi facand inca parte din trupa „Holtzkopf”, ceilalti din „Da Noish”) ne-a venit stand la o bere, intr-un local din Brasov, si ascultand o formatie de Blues care avea concert in seara aceea. Pe loc am hotarat cine la ce canta si in ziua urmatoare deja ne-am intalnit sa cantam, am si compus prima piesa, „Dust”. La cam scurt timp dupa aceea a aparut si „Crazy City”, pe care o mai cantam si acuma cu placere si care are foarte mare succes la public. La vremea aia inca mai facea parte din formatie Paul, la xilofon, si Robi, la percutie. Mai tarziu i-am inlocuit cu Alex (Sweet), la saxophon si flaut.

- Cum aţi ales denumirea formaţiei? E ceva dubios cu artiştii braşoveni de-şi aleg astfel de nume – ĂIA, THE OTHERS? O fi vreun virus, denumirea oraşului atrăgînd alte denumiri caraghioase – Tîmpa pentru munte, Spurcata pentru rîuleţ ş.a.m.d.?

- Haha, da, posibil, dar la noi a fost un pic mai simplu. Tot timpul cand a fost vorba intre noi sa facem repetitie, am intrebat „cu Holtzkopf, sau cu ceilalti?”, respectiv „cu Da Noish, sau cu ceilalti?”. Si, probabil si din lipsa de idei, asa a ramas atunci, „Ceilalti”-„The Others”! Dupa primele concerte ne-am hotarat sa o lasam asa.

- Cum şi unde au avut loc primele voastre concerte? Cum v-aţi simţit la începuturi? Ce v-a făcut să continuaţi?

- Primele concerte au avut loc in Brasov, la „Good Friens Pub”, dupa aia si la Rectorat, la diferite evenimente de muzica usoara. Cum ne-am simtit..? Cred ca destul de pierduti in spatiu, cu toate ca deja fiecare dintre noi avea experienta in domeniu, a fost ceva cu totul altfel. Dar cred ca este normal sa fie asa la inceput, doar conteaza cel putin la fel de mult sa fii obisnuit cu colegii de trupa, cu felul in care se comporta pe scena, cu eventualele greseli care se intampla unuia sau altuia, cat conteaza sa stii bine piesele. Motivul cel mai important pentru care am continuat este ca ne-a placut foarte mult ce a iesit dupa primele repetitii, ca ne-am inteles din prima foarte bine pe plan muzical, pe langa faptul ca eram prieteni dinainte, si nu in ultimul rand feedback-ul pozitiv pe care l-am primit inca de la primul concert.

- Cum aţi ales să cîntaţi fusion-funk? Ne putem aştepta la schimbări (radicale?) sau deja v-aţi găsit stilul?

- Eu zic ca ne-am cam gasit stilul, mai bine spus, el ne-a ales pe noi. Pur si simplu am inceput sa compunem, fara a ne propune ceva anume, si asta a iesit. Bineinteles ca avem multe influente din alte genuri muzicale, de la psychedelic rock, soul, ska, progressive, blues, etc, dar am reusit sa le imbinam in asa fel incat sound-ul tipic „The Others” nu s-a pierdut. Si nici nu cred ca o sa se schimbe ceva la acest lucru, mai ales in viitorul apropiat, pentru ca pe acest fel de muzica ne simtim cel mai bine cantand impreua, chiar daca fiecare dintre noi in parte asculta genuri destul de diferite fata de ceilalti.

- De unde atracţia asta faţă de muzică în familia voastră (şi fratele tău cîntînd în THE OTHERS)?

- Pai, este destul de simplu, mama noastra lucreaza de peste 10 ani pe plan muzical cu copii de varste diferite, predand ore de pian si de flaut, de vreo 12 ani incoace lucreaza cu un cor de copii, care pana in prezent a crescut la un ansamblu vocal-instrumental foarte complex si prezentabil. Deci de acolo interesul pentru muzica, am fost infectati cu acest "virus" din copilarie.

- Deja aţi editat un demo; munciţi la primul album sau încă nu se vede aşa ceva la orizont?

-  Ideea pentru un album a aparut deja, din pacate va trebui sa asteptam probabil cu realizarea ei pana vara viitoare, doi dintre noi fiind acuma in clasa a 12-ea, si nu prea ne permitem. Un asemenea proiect implica totusi destul de  mult timp.

- Cum aţi ajuns pe CD-ul Manifest YOURSELF de la „Sunete”? Ce-a însemnat asta pentru voi, Manifest YOURSELF organizînd concerte la festivaluri importante, dar şi multă reclamă, începînd cu compilaţia şi concursul de pe site şi de pe scenă?

-  Am trimis doua piese la MY, pe internet, si am intrat cu una dintre ele in primii 10 din editia respectiva. Prin voturile de pe site am iesit pe primul loc, iar dupa concertul live am ajuns pe locul 2 sau 3, asta n-am mai aflat exact. Faptul ca ni s-a facut reclama prin felul acesta ne-a ajutat probabil destul de mult sa devinim un pic mai cunoscuti, am citit si auzit multe comentarii pozitive despre noi pe site-ul MY. Faptul ca am cantat la festivalul Coke Live, la 12 ziua, cu maxim 20 de oameni care ne ascultau de pe margine, stand la umbra (era o caldura sufocanta in acea zi), fara nici macar sa stim ca prestatia live este eliminatorie (nu stim exact de ce ne-a scapat acest detaliu) a fost totusi un pic derutant.
In general mi se pare buna ideea de a promova trupe tinere, demult era cazul sa se ocupe cineva de adevaratele tinere talente, dupa parerea mea.

- Recent aţi fost la festivalul rock de la Vama Veche, STUFSTOCK. Cum a fost concertul? Ce impresii ţi-au rămas de la acest festival?

- Concertul a fost unul dintre cele mai bune pe care le-am avut pana acuma. Ne-a ajutat foarte mult ca am avut o sunetista care ne stia deja de la concertul cu Luna Amara din iulie, tot la Papa la Soni. A fost o atmosfera placuta, am avut un public foarte atent si receptiv, si faptul ca au venit multi muzicieni de la trupe mari sa ne asculte ne-a ambitionat si ne-a impresionat intr-un mod foarte pozitiv. 
De la festivalul in sine mi-au ramas impresii foarte placute, mi s-a parut foarte bine organizat in comparatie cu alte festivaluri unde am fost vara asta, mai ales alegerea trupelor mi s-a parut destul de ok. Pentru mine a fost primul Stufstock, dar am auzit de la oameni care au participat la toate editiile, ca ar fi fost cel mai fain Stufstock de pana acuma.

- Ai văzut şi alte trupe? Cine te-a impresionat cel mai tare? Cine te-a surprins (pozitiv sau negativ)?

- Am incercat sa particip la cat mai multe concerte, din pacate trebuia sa plec deja duminica dimineata din Vama Veche, asa ca am pierdut concertul Defunkt, care m-a interesat in mod special. Am vazut multe trupe pentru prima oara la Stufstock, dintre care Survolaj si Blazzaj mi-au placut foarte mult. In rest, Kumm si Luna Amara raman in continuare unii dintre preferatii mei. Intr-un mod foarte negativ m-au surprins cei de la Cradle of Filth, care m-au gonit pur si simplu din fata scenei. Nu cred ca o sa inteleg vreodata muzica de genul acesta, mi se pare foarte enervanta.

- Dintre trupele care au cîntat, ca şi voi, pe scena mică, la PAPA LA ŞONI, trupele tinere, cine te-a impresionat? Cu cine aţi mai colabora (la Stufstock cîntînd o piesă cu Paul de la Mushroom Story)?