Nu stiu cum a trecut timpul pe scena”,

Mihail VAKULOVSKI in dialog cu Nicu TARNA (vocalist GANDUL MATEI)

 

foto: K

- Nicu, cum ti-a parut aceasta editie a festivalului STUFSTOCK?
- Aceasta editie a Stufstockului a fost una speciala, in primul rand pentru ca a fost una aniversara. S-au implinit 5 ani de cand prima scena a fost pusa pe malul marii si primele acorduri de chitara au rasunat pentru a pastra traditia, cultura si bunul-simt.
Organizarea a fost, ca intotdeauna, foarte buna, fiind o adevarata sarbatoare pentru formatiile participante. A adunat nume mai vechi si mai noi ale muzicii autohtone si a reunit cateva formatii de top in lume, specifice genului. Mi-a placut faptul ca serile au fost impartite pe stiluri, mi-a placut ca a fost multa bereJ, mult soare si am reusit sa fac si plaja in acest an.
Dintre lucrurile nu neaparat negative, dar care m-au surprins, pot sa spun ca m-a mirat faptul ca de pe scena nu a existat un mesaj mai clar legat de scopul acestui festival. Desi materialele de presa au abundat in informatii si mesaje sociale legate de scopul festivalului, totusi formatiile au parut departe de acest mesaj.
Totodata am ramas cu impresia ca acest festivalul nu ofera o continuitate pentru formatiile mai tinere care participa. Nu se preocupa de mediatizarea lor, de promovarea mai intensa. Am ramas cu senzatii ca este ca o oaza de relaxare, unde vii, canti, bei bere si faci plaja. Nu stiu daca asta este de fapt ceva rau... J

- Ati cintat – pe scena mare, MARINA PARK - la o ora perfecta pentru un concert, de la 21,10, intre doua trupe in voga in Romania – tinerii punk-eri de la NISTE BAIETI si batrina PHOENIX. Cum v-ati cistigat aceasta pozitionare strategica?
- Stiu ca nu o sa par modest, dar cred ca raspunsul este foarte simplu: ne-am castigat aceasta pozitie prin muzica noastra, prin munca noastra de 11 ani, prin talentul nostru si prin farmecul nostru si a oamenilor care se ocupa de noi... J.
Acum, la modul cel mai serios, am fost foarte onorati sa cantam in seara cea mai importanta, sa cantam pe aceeasi scena cu cei de la Dandy Warhols si sa dam tonul veteranilor de la Phoenix. Imi amintesc ca anul trecut am cantat dupa Pheonix, anul acesta inaintea lor. Nu stiu, ori noi le-am placut, ori avem o legatura mai speciala cu acestia J.

- Din public s-a vazut ca v-ati simtit foarte bine pe scena. Voua cum v-a parut publicul?
- A fost mai multa lume decat anul trecut, asta pot sa spun la sigur. Mi-a parut un public tanar, iubitor de muzica rock, putin cam pasiv in prima parte a concertului, mai mult ascultand, dar care, incet, incet s-a dezmortit si a fost alaturi de noi, a cantat si a dansat cu noi, transmitandu-ne caldura lor. S-a vazut prin reactia lor cat este de puternica traditia si ce inseamna nostalgia, unele formatii din Romania bucurandu-se de mai multa reactie din partea publicului, chiar decat formatiile din America. Ultima seara a fost un public avizat, care a stiut perfect de ce a venit si care s-a comportat ca atare.

- Ati avut un asemenea succes incit timpul a trecut mult prea repede si piesele s-au legat perfect una de alta si n-ati mai putut onora bis-urile insistente si am ramas fara cel mai popular si cel mai cerut cintec – LA CIOCANA, fiind transmisiune directa. Cum iti explici succesul imens al acestei piese?
- Nu stiu cum a trecut timpul pe scena si este prima data cand nu ne incadram in timp. Chiar si asa am cantat mai mult decat timpul preconizat. Asta inseamna ca ne-am simtit bine pe scena, ca am acordat mai multa atentie comunicarii cu publicul, lucru foarte important pentru a reusi sa atragi publicul de partea ta. Am incercat sa alternam piese mai noi cu piese mai vechi, si chiar daca nu am cantat La Ciocana, cred ca concertul a fost un succes.
La Ciocana este o piesa sincera, facuta din suflet, a fost nascuta la Ciocana, cantata prima data la Ciocana, care vorbeste despre multe lucruri specifice tineretului de azi si care are un mesaj cu care ascultatorii de pot identifica. Este prima piesa a formatiei, are 10 ani, a fost piesa care ne-a consacrat, este un fel de emblema pentru perioada in care a aparut si, implicit, pentru noi.

- Ati avut timp sa vedeti si alte trupe? Ce trupe de la festival v-au placut? V-a surprins cineva (placut sau neplacut)?
- Noi am ajuns doar sambata dimineata, deoarece am mai avut un concert in Moldova si astfel nu am apucat sa vedem decat formatiile de sambata si duminica.
Americanii de la The Dandy Warhols mi-au placut, au facut un show pe cinste, sunet foarte bun, profesionalism... stilul american inconfundabil.
Mi-a placut Travka, adevarati filozofiJ, iar seara de funk si jazz a fost una foarte buna. Si cred ca Trigon au fost cei mai tari.

- Ati reusit sa vedeti ceva la scena mica, PAPA LA SONI, unde au cintat „tinerele talente”, trupele mai noi?
- Nu am vazut nimic, pentru ca eram foarte obositi. Sa speram ca data viitoare o sa reusim sa facem si noi cunostinta cu noile talente din Romania.

- Prin ce se deosebeste festivalul de la Vama Veche, Stufstock, de alte festivaluri la care ati cintat?
- 1. Prin faptul ca este la mare... poti face plaja, poti sa inoti, sa te relaxezi, sa simti briza marii.
2. Dureaza 4 zile. Ai timp si oportunitatea de a cunoaste multa lume, de a comunica cu alte formatii. Nu ai cantat si ai plecat, dar, prin modul de organizare si atitudinea organizatorilor, formatia se simte foarte bine, foarte relaxata si nu simte ca a venit doar la munca.
3. Mesajul social al festivalului. Pana la urma fiecare formatie care se urca pe scena de la Stufstock se indetifica cu ideologia festivalului si doreste sa fie purtator al mesajului de salvare a unui loc deosebit prin ideea lui, prin oameni care aleg sa se odihneasca acolo si prin frumusetea lui.

Redactia: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Carmina TRAMBITAS
© grafica: Dan PERJOVSCHI; Webdesign & Webmaster: Viorel CIAMA
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net