Mihnea BLIDARIU

Copiii cenzurii isi iubesc mama
(fragment)

 

foto: m. vklvsk

 

...pentru ca nu pot sa tac,
pentru ca nu pot sa ma abtin,
pentru ca asa m-a invatat mama, sa spun ce gandesc.
...pentru ca am uitat sa tac,
pentru ca am uitat sa ma abtin,
pentru ca am uitat ca mama mi-a zis ca nu e bine sa spui tot timpul ce gandesti...

 

3 februarie

daca as putea, in clipa asta mi-as lua zborul la 10.000 de kilometri distanta, sa nu mai vad pe nimeni. Sunt dezamagit de noi, de Luna Amara, de oameni, de cer, de strazi, de blocuri, de muzica, de tot. Nu pot nici sa gandesc la ora asta. Am avut o repetitie groaznica, din care n-am inteles nimic – cred ca trecem printr-o criza, ca muzicieni...
diana m-a tampit de cap aseara, cu obsesia ei pentru nick. Mai nou, vrea sa ia niste sange de la el, sa si-l puna intr-o sticluta la gat. Probabil ca mai incolo o sa vrea niste sperma, s-o puna intr-un flaconas pe care sa-l poarte-n pizda. Am fost la nick la bar sa facem niste chestii pentru unplugged cu vioara si violoncelul si diana facea niste mutre de handicapata – ca ea nu poate sa improvizeze daca e si nick pe-acolo! Pana la urma a iesit ok, mai putin faptul ca m-am cam pilit, lucru care m-a scos din sarite.
Oamenii si obiectele incep sa-si piarda consistenta si sa devina doar niste umbre in ceata. Doar un fum subtire care iti scapa printre degete. Multora nu le mai gasesc nici un rost, cu toate astea ii las sa populeze universul meu, avand, totusi, grija sa-i tin la periferie – nu se stie niciodata cand voi avea nevoie de-un cal de bataie...
Tocmai am vorbit cu tata. Mi-era tare dor de el, zice ca-si face companie de teatru, muzica si moda – asta ar fi cu adevarat misto, ce chestii faine am putea face impreuna!
Hai ca mi-a mai venit inima la loc, ma duc sa spal chiloti si sosete.

 

13 martie

am fost la timisoara. A iesit bine concertul, cu toata greata pe care ne-a provocat-o discoteca aia de doi lei. Insa sunetul a fost foarte bun, publicul foarte cald, oamenii de la URR cu suflet mare si noi in forma. Deci, plus pe toata linia. Si am si decis ca mergem mai departe cu politica, sunt aici oameni care merita – o sa pastram o minte deschisa si o sa lucram impreuna in toate. Poate ca asa o sa ajungem la un capat...
m-am intalnit cu tata. Am ramas cu gura cascata: tata e plin de viata ca un pusti de 16 ani, face planuri, iubeste, rade in hohote, viseaza, actioneaza, alunga batranii de langa el, se revolta, se inconjoara de tineri – si nu pentru ca vrea sa ia de la ei energia care ii lipseste, ci pentru ca el insusi e plin de energie! Este exact cum imi inchipuiam eu ca trebuie sa fie un om adevarat: cu cat inainteaza in varsta devine mai viguros, mai intelept, mai activ. Probabil ca va muri in plina repetitie de spectacol, dand indicatii si proferand injurii la adresa nevolnicilor... si eu la fel, pe scena, in mijlocul piesei, cu trompeta in mana. La datorie. Zambind. Sfidand. Indraznind.
Venind pe tren inapoi, de la timisoara la cluj, ne-am apucat sa jucam truth or dare. Si nu va puteti inchipui cate am aflat despre colegii mei de formatie...

In spania, la madrid, au avut loc patru atentate teroriste. Au murit peste 200 de oameni, multi, imigranti. Si nu a fost ETA. Au fost fanaticii islamului. Si nu vi se pare nedrept ca simplii cetateni sa plateasca cu viata pentru politica dusa de guvernele lor? Nu vi se pare nedrept ca Europa sa plateasca pentru setea de razbunare a Americii? Bush o sa zica, probabil, ca trebuie sa „strangem randurile”, „sa starpim”, „sa ne angajam” si alte chestii din astea, dar pe el il doare-n pula, e bine pazit si ii da mana sa ameninte. Dar noi?...

Parlamentul european i-a tras una dupa ceafa lui nastase. Tare. Cica in romania, coruptie ca la nimenea – bine, asta o stiam si noi, ce nu stiam cu totii e ca raportul comisarilor europeni nu e nicidecum favorabil, ci critica dur politica dusa de adi si compania... concluzia lor: libertatea de exprimare, printre altele, este grav incalcata. HELLO!!! Pai noi ce le tot spunem la incuiatii astia de vreo 3 ani, domnu raportor european? Stiti ceva? Mai bine gasiti un pretext oarecare, ocupati romania si guvernati-o dumneavoastra! E singura sansa, credeti-ma.  

Redactia: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trambitas
© grafica: Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster: Viorel Ciama
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net