Alexandru BURUIANA

T E R A P I A

PERSONAJE:

HELLEN
OMUL PACHET
KABIR RAIMI
MARIETTE
RICHARD
SOPHIE
PATRICK

Scena 1

 O incapere modesta. Cei sapte, asezati in cerc, isi vorbesc incet.

HELLEN: Salut. Numele meu e Hellen. Am 35 de ani si sunt nascuta in China.  In urma cu treizeci si sase de ani un barbat american a violat-o pe mama, o chinezoaica frumoasa si foarte slaba. Barbatul ala e tatal meu. I s-au dat zece ani de inchisoare. A violat-o pe mama si nu avea unde sa se ascunda si nici sa fuga pentru ca era foarte gras. L-au inchis pe zece ani, insa dupa cateva luni de inchisoare tata a murit in somn. Cand m-am nascut, el deja murise. Probabil va intrebati de ce mama nu m-a avortat. Mama nu m-a avortat pentru ca isi dorea foarte mult sa aiba un copil, pentru ca dupa viol mama si-a spus ca in viata ei nu va mai cunoaste nici un barbat. Astazi, ea are cinzeci si cinci de ani si e patroana unei case de toleranta. Mama m-a dat la orfelinat cand aveam trei ani. M-a parasit pentru ca eram o fetita foarte grasa. La trei ani aveam treizeci de kilograme si nu puteam sta pe oala. Acum, la treizeci si cinci de ani sunt aici printre voi, stau pe acest scaun si am o suta treizeci de kilograme. Sunt trista pentru ca nici un barbat nu se uita la mine, pentru ca as vrea sa arat ca mama. Vreau sa va marturisesc ca din tot sufletul meu imi doresc sa fiu violata. Nu le pot intelege pe fetele care sufera in urma unui viol. Mananc mult nu pentru ca sunt grasa ci pentru ca sunt stresata. Stau acasa in fata televizorului si mananc incontinuu. In fiecare zi arunc cateva sacose pline cu pungi de pop-corn, cutii de pizza, cipsuri si sticle goale. Imi place, in special, sucul de morcov. Are un gust deosebit. Stiti, si carnea de vita trebuie sa fie cat mai cruda. Eu, uneori nu o pun pe tigaie. O mananc asa cruda, e o bunatate! Spuneam ca imi place sa ma uit la televizor. Sunt cuminte, sunt foarte emotiva, plang cand urmaresc un film politist. As putea fi o foarte buna criminalista. Incepe filmul si stiu deja cum se va termina. Am dat  la Academia de Politie si m-au refuzat. Am plans mult. Voiam si eu sa fiu cineva, am ajuns insa o simpla casierita la un magazin de produse alimentare. In fine, nici asta nu e rau, imi face placere sa ating produsele pe care le cumpara clientii magazinului in care eu sunt casierita. Problema mea e ca am treizeci si cinci de ani si sunt singura. Sunt virgina, ma scuzati pentru indiscretie, pur si simplu vreau sa ma intelegeti mai bine. Am foarte multi prieteni. Ei ma saluta, stam in parc si discutam. Prietenele mele au si ele peste o suta de kilograme. Insa ele nu sufera deloc ca nu au barbati, dimpotriva sunt bine si singure, ele nu simt nevoia de a face dragoste. Iar eu, eu ard de dorinta. Am si prietene slabanoage care dimineata si seara alearga prin parc. Ele imi spun ca sunt frumoasa. Dar eu stiu ca nu sunt. Pur si simplu vreau sa fiu fericita si sa ma iubeasca cineva. Va multumesc.

... (taiat)

MARIETTE: Buna. Numele meu e Mariette, prietenii mei imi spun Mary. Am foarte multi prieteni. In curand termin liceul si intentionez sa merg la universitate. Sunt foarte certata cu parintii mei. Nu mai suport. Permanent mi se reproseaza ceva. Ii deranjeaza pana si faptul ca am multi prieteni. Ei cred ca eu ma droghez. Nu m-am drogat niciodata si nici macar nu ma tenteaza sa fumez o iarba. Si ce daca blugii mei is rupti in genunchi si la fundulet, si ce daca am un cercel in limba, in nas si cativa in ureche si imi place sa-mi vopsesc parul in verde? Nu mi-e rusine sa va spun ca am un cercel si la pasarica, in buric si-n sfarcul de la sanul drept. Vedeti, va abtineti sa nu radeti pentru ca vreti sa pareti bine crescuti. Va deranjeaza si pe voi, nu? Imi place sa ascult la maximum muzica rock pentru ca asta ma face sa fiu libera, sa ma simt libera. M-am saturat pana peste cap de toata morala parintilor. Ei nu ma inteleg si nici eu nu vreau sa-i inteleg pentru ca stiu ca ei nu au dreptate. Sunt obtuzi, si nu vad decat ceea ce lor le convine. Ceea ce lor le convine ei incearca sa-mi bage pe gat. Sunt violata in casa  propriilor mei parinti. O sa incep sa ma droghez, sa beau si sa fumez numai pentru ca mi se spune ca ma droghez, beau si fumez ca o debila. Mi-e ciuda. Din cauza lor s-ar putea sa nu fac nici o universitate, ca doar debilii n-au ce cauta la universitate. Stiu ca eu sunt cumsecade. Ei refuza sa creada. Uneori am impresia ca ii urasc. Imi pare rau, asta e.
RICHARD: Sunt Richard. Eu, eu sunt Richard. Da. A, nu stiu cum sa incep. Sunt aici, printre voi pentru ca… pentru ca… in fine, pentru ca ai mei m-au adus crezand ca in acest mod voi scapa odata pentru totdeauna de dorinta de a ma sinucide. De cateva ori am incercat sa ma sinucid, de fiecare data imi esueaza. Mi se rupe funia sau suna telefonul exact in momentul in care vreau sa apas pe tragaci. Luasem zeci de pastile insa nu s-a dovedit a fi o doza letala. Va spun sincer, vreau sa mor. Se pare ca nu am norocul nici macar sa mor. Parintii m-au dus la consult psihiatric. Medicul le-a spus ca e o manifestare specifica varstei mele si ca as avea unele probleme de personalitate. Cretinul de medic le-a mai spus ca, odata ce n-am murit pana acuma inseamna ca nu vreau sa mor. Afirma ca actiunile mele nu e decat un comportament demonstrativ pentru a atrage atentia celor din jur. Cica as avea nevoie de mai multa afectiune. Ar trebui sa am o ocupatie. Insa mie imi place sa stau in camera mea, sa nu ma deranjeze nimeni. Sa citesc carti bune, sa vad un film bun si sa dorm. Stiti, eu citesc mult. Nu sunt prost, cum se crede. Cunosc atatea lucruri! Imi place sa ma joc cu cifrele. Matematica e disciplina mea preferata. Infinitatea, atata am reflectat la infinitate! Imi pun streangul si am impresia ca funia e facuta din aceeasi compozitie chimica din care e alcatuit si organismul meu. Funia parca ar fi un mat, un mat ascendent care isi cauta continuitate. Si scaunul, scaunul pe care urcam, era facut din mine. Un suport al meu care ma incurajeaza si se prabuseste odata cu mine. Obiectele din camera mea sunt solidare cu mine. Simt mirosul maruntisurilor care imi apartin. Ma deranjeaza sa intre vreun strain in camera mea, nemaivorbind sa puna mana pe obiectele mele, obiectele lui Richard. Tata zice ca sunt maniac. Stiam si fara a mi-o spune. Nu vad cu ce deranjez. Este viata mea si fac cu ea ce vreau eu. Degeaba m-au adus aicea. Ei stau afara si ma asteapta in masina. Sigur, discuta despre mine. Cand ma voi sui in masina, ei vor tacea sau ma vor intreba „cum?”, si eu le voi spune „nicicum”. Sunt acelasi. Din afara, nu ma poate influenta nimic, iar asta e o dovada a faptului ca am personalitate. Nu dau doi bani pe ceea ce spune medicul. Imi pare bine sa va cunosc.
    

... (taiat)

 Scena 2
(fragment)
 ... (taiat)

MARIETTE: O sa incep sa ma droghez, sa beau si sa fumez numai pentru ca mi se spune ca ma droghez, beau si fumez.
PATRICK: Nu beau pentru ca ma doare stomacul, nu fumez pentru ca ma doare inima, nu ma droghez pentru ca drogurile nu-mi creeaza nici o placere halucinanta.
HELLEN: Pe mine ma doare inima fara sa fumez.
OMUL PACHET (catre Hellen): Posibil si pe tatal tau l-a durut inima.
RICHARD: Am gasit un jurnal de a lui tata. Parca e scris de mine. Cand era de varsta mea a incercat si el de nenumarate ori sa se sinucida. A renuntat din momentul in care a intalnit-o pe mama.
SOPHIE: Mama a murit de o boala incurabila.
KABIR RAIMI: De zece ani practic meditatia transcendentala. Nu ma doare nimic. Bunicul meu a fost brahman.
RICHARD: Tata e maniac, nu eu!
KABIR RAIMI: Ce facem?
HELLEN: Stam.
RICHARD: Mergem pe la casele noastre.

... (taiat)