Paul Goma a dat si da o lectie de tinut minte: cea a intransigentei.
Fie ca a fost vorba de relatia cu puterea, fie ca s-a pus problema moralitatii
confratilor, el ramine etalon al inadecvarii la compromis, chiar daca
judecatile ii sint uneori socotite drept excesive. Sint, oricum, benefice
intr-un teritoriu in care nu ne putem lauda cu prea multe exemple de
acest gen. Mai ales ca scriitorii au depasit parca cel mai usor mostenirea
comunista; de parca toate umilintele indurate pina in 1989 au fost o
etapa, depasita astazi, in domeniul creatiei. Poate tocmai de aceea,
in pragul noului mileniu, dinozauri ai istoriei literare comuniste dau
lectii mai mult sau mai putin academice de civilizatie sau patriotism.
Dar daca Paul Goma ar fi ajuns presedintele Romaniei, nu ma indoiesc
ca acestia ar fi fost judecati pentru colaborationism, iar dovezile
care sa le probeze compromisurile injositoare sau odioasele delatiuni
nu ar fi lipsit.
Dar Paul Goma nu e presedinte, iar in Romania comunismul a trecut si
sintem indemnati sa-l uitam si-l uitam ca pe orice amintire neplacuta.
Asa ca exemplul sau ramine sa-i scandalizeze pe aceia pe care nu i-a
iertat si refuza in continuare sa-i ierte, lovindu-i prin lipsa amneziei
de care da dovada. Paul Goma e un om hotarit mai ales cind distruge.
Cum s-a nascut un asemenea comportament intr-un spatiu in care compromisul
este conduita? Imi permit sa avansez o ipoteza, probata prin documentele
prezentate in continuare. Cred ca ele indica acel viitor ,comportament'
al D-lui Goma, scriitor dominat de incrincenare, o incrincenare asumata
treptat de cel care a refuzat orice fel de umilinta, cu orice pret;
s-a nascut de aici un fel de sinceritate taioasa, singulara si, pentru
unii, suparatoare - mai ales in paginile memorialistice.
Pe vremuri, studentul Goma nu era, cred, mult diferit de colegii sai.
Ceea ce i-a dat apoi toata vigoarea scrisului a fost acel spirit vindicativ
pe care l-a dobindit dupa primul contact cu realitatea regimului comunist.
Confruntarea din tinerete a lui Paul Goma cu duritatea anchetelor, cu
puscaria, cu josniciile delatorilor si lasitatile prietenilor a lasat
urme de nesters. Goma pe care il cunoastem astazi s-a nascut atunci.
Cred ca daca cei care au decis arestarea si anchetarea sa in 1956 ar
fi avut capacitatea de a privi in viitor si ar fi prevazut care sint
rezultatele confruntarii lui Goma cu regimul, ar fi evitat provocarea
justitiarului care hiberna nestitut in firea tinarului student la litere.
In fond, ceea ce a facut Paul Goma in 1956 nu reprezentase defel un
pericol pentru ,regimul democrat-popular'. Pusese doar niste intrebari
ceva mai incomode profesorului de marxism Radu Florian, azi autoritate
academica, si se ingrijorase in legatura cu soarta unor colegi arestati
dupa evenimentele din Ungaria.
A fost insa drastic pedepsit. In ancheta Securitatii si-a pastrat totusi
singele rece si capul pe umeri. Abia de atunci incolo, Paul Goma a devenit
un pericol pentru regim.
Procesele verbale de ancheta prezentate mai jos sint rezultatele primelor
confruntari dintre Goma si Securitate. Desi in general anchetele Securitatii,
asa cum sint ele consemnate in procesele verbale sint in proportie de
circa 90% rodul vointei anchetatorilor, exercitata prin presiune fizica
sau morala asupra victimei, cantitatea de adevar din continut fiind
minima, in cazul lui Paul Goma aceasta paradigma este exceptata. Cerbicia
de acum patru decenii a tinarului Goma, respirind printre rindurile
proceselor verbale de ancheta, s-a transformat treptat in hotarirea
de neclintit de a prezenta autoritatilor comuniste nota de plata a umilintelor,
chiar si in numele celor pe care frica i-a impiedicat intodeauna sa
faca acest gest. Dovedindu-i sinceritatea demersului, furia rece fata
de ticalosiile comunismului si fata de slabiciunea celor care l-au slujit
si acceptat nu l-a parasit niciodata. Este bine ca se intimpla asa;
macar pentru ca intram in mileniul urmator cu aceasta lectie a intransigentei
inca neinvatata, iar Paul Goma a fost harazit sa spele o parte din acest
pacat.
REPUBLICA POPULARA ROMANA
MINISTERUL SECURITATII STATULUI
PROCES - VERBAL DE INTEROGATOR
24 iunie 1956 Orasul Bucuresti
Interogatoriul a inceput la ora 7 si 30 minute. Interogatoriul s-a terminat
la ora 14 si 30 minute.
Eu Lt. maj. Vasile Gheorghe am interogat in calitate de anchetator penal
de securitate.
1. Numele: GOMA.
2. Prenumele: PAUL.
3. Anul, luna si ziua nasterii: 1935, octombrie 2.
4. Locul nasterii: In Com. Vatici - satul Mana - Orhei - U.R.S.S.
5. Cetatenia: romana.
6. Nationalitatea: romana.
7. Apartenenta politica: U.T.M.-ist din ce an 1952.
8. Studii: student anul III la Fac. de Filologie - Bucuresti.
9. Profesia: student.
10. Ultimul loc de munca si functia: student.
11. Ultimul domiciliu: Caminul studentesc din Str. Matei Voevod 77.
12. Situatia familiara: necasatorit.
13. Originea sociala: parintii Eufimie - invatator si Maria - invatatoare
- nu au posedat avere niciodata.
14. Activitatea politica pana in 1947: nu am fost incadrat in nici un
partid politic. Am participat la alegerile de dupa 23 august 1944 ca
alegator.
15. Decoratii, distinctii si premii guvernamentale: nu am primit.
16. In ce armata a facut serviciu, grad, functie: declarat inapt.
17. Daca a fost prizonier: nu am fost.
18. Daca a fost in strainatate, unde, cand si in legatura cu ce: nu
am fost - m-am nascut insa in U.R.S.S., refugiindu-ma in timpul razboiului
de acolo.
19. Daca a participat in bande, in organizatii contra-revolutionare:
nu am participat.
20. Daca a fost judecat, cind, din ce cauze, de cine si la ce pedepse
a fost condamnat: nu am fost niciodata. Intrebare: Arata D-ta ce incidente
au avut loc intre studentii de la sectia din care faci si D-ta parte
a Facultatii de Filologie si conducerea facultatii?
RASPUNS: In timpul anului scolar 1955-1956, cu ocazia seminariilor ce
se desfasurau la marxism, s-au ivit unele probleme pe care - dupa parerea
noastra - asistentul de marxism MIRON, nu ni le-a putut lamuri pe intelesul
nostru, sau mai bine zis nu eram de acord cu raspunsurile pe care ni
le-a dat. Probabil ca asistentul Miron, a comunicat conferentiarului
de marxism FLORIAN RADU, faptul ca noi nu suntem multumiti cu raspunsurile
pe care el ni le-a dat la intrebarile puse de noi, pentru ca la un moment
dat ni s-a comunicat ca ni se vor lamuri problemele de catre conferentiarul
Florian Radu. In scopul pregatirii ca sa raspunda la intrebari, ni s-au
cerut sa scriem intrebarile centralizate pe o foaie de hartie si sa
le predam lui Florian Radu. Aceste intrebari au fost predate de catre
BRADU MIRCEA responsabilul grupei I-a a sectiei din care fac si eu parte,
catedrei de marxism, respectiv conferentiarului Florian Radu. - Intrebarile
ce ni le-am pus erau urmatoarele: I. In chestiunea taraneasca - ceream
sa ni se lamureasca: - pentru ce pentru tarani nu s-a facut tot ceea
ce s-ar fi putut face in scopul imbunatatirii nivelului lor de trai.
- Aici aratam ca, cotele sunt prea mari si ca taranii sunt nevoiti sa
cumpere paine de la oras.
II. In chestiunea de politica economica a statului - ceream sa ni se
lamureasca, care este criteriul de baza in relatiile economiei dintre
tarile socialiste. Respectiv ceream sa ni se lamureasca probleme de
import si export ale R.P.R. In acest sens ceream sa ni se explice urmatoarele:
- pentru ce livram curentul electric R.P.Bulgaria, aceasta pentru ca
noi aflasem de la un coleg bulgar, ca in Bulgaria procentul de electrificare
a satelor este mai mare decat la noi in tara. - pentru ce s-a dat R.P.Bulgaria
butasi de vie destinati a fi plantati in statiunea Murfatlar, din moment
ce noi importam vin din Bulgaria, iar acei butasi ar fi putut da rezultate
bune la noi. - care a fost criteriul pentru care s-a incheiat acord
cu R.P.Ungara in legatura cu crearea unui combinat chimic pe baza de
gaz metan cu utilaj si documentatie maghiara in schimbul alimentarii
cu gaz metan a unui combinat similar pe teritoriul R.P.Ungare pe timp
de 60 de ani. - pentru ce cumparam automobile sovietice (Pobeda) si
cehoslovace la preturi mari cand s-a auzit ca Italia ne-ar oferi turisme
la preturi mult mai mici. - pentru ce s-a ridicat pretul bicicletelor
de import dupa aparitia pe piata a bicicletelor romanesti. - pentru
ce s-au scumpit motocicletele.
III. In chestiunea de lingvistica ceream sa ni se lamureasca: daca limba
care se vorbeste in Republica Moldoveneasca este limba de sine statatoare
sau un dialect al limbii romane. Aceasta intrebare am pus-o pentru ca
cu un an in urma (1954-1955) ni se spusese ca limba ce se vorbeste in
Republica Sovietica Moldoveneasca nu este un dialect al limbii romane
si ca este o limba de sine statatoare iar in anul scolar 1955-1956 ni
s-a spus ca limba moldoveneasca este un dialect al limbii romine, care
tinde sa devina limba de sine statatoare in urma conditiilorgeografice
si economice create.
- Sa ni se explice care este criteriul de valorificare al clasicilor:
M. Eminescu, Ion Creanga, Vasile Alecsandri si Mihail Sadoveanu, care
s-au nascut in Moldova (R.P.R.) pentru ca in unele carti care au aparut
in Chisinau - Republica Sovietica Moldoveneasca, se scrie ca, clasicii
de mai sus apartin literaturii moldovenesti si romane.
- In aceasta problema cunosteam ca Mihai Beniuc fusese in Republica
Moldoveneasca si luase legatura cu LUPAN si BUCOV EMELIAN oameni care
au functii importante in Uniunea Scriitorilor din R. Moldoveneasca si
nu au putut rezolva aceasta problema urmand sa se intruneasca mai multi
literati romani si moldoveni care sa lamureasca aceasta problema.
- Acestea sunt intrebarile ce voiam sa ne fie lamurite. INTREBARE: Vi
s-au lamurit aceste probleme? RASPUNS: Aceste probleme ne-au fost lamurite
doar partial. Lucrurile s-au intamplat astfel: am fost chemati la o
consultatie - pe la sfarsitul lunii mai 1956 - in care conferentiarul
FLORIAN ne-a lamurit unele probleme dintre cele puse de noi insa noi
nu am fost multumiti cu lamuririle date, aceasta nemultumire exprimand-o
fata de asistentul Miron. Cu aceasta ocazie s-a pus problema intre noi
studentii de a vizita pe cineva din conducerea partidului sau guvernului
sa ne lamureasca aceste probleme.
INTREBARE: Cine a formulat intrebarile aratate mai sus?
RASPUNS: Intrebarile au fost formulate de studentii celor doua grupe
A si B de la sectia de critica literara anul II ( anul scolar 1955-1956
) a Fac. de Filologie. Intr-o grupa erau 14 studenti (circa) iar in
cealalta grupa cam acelasi numar. Intrebarile le-am centralizat eu.
Nu pot preciza insa cine anume a pus intrebarile, eu personal am pus
problema: , sa se lamureasca de ce taranii cumpara paine de la oras'.
- INTREBARE: Cum s-au petrecut lucrurile mai departe?
RASPUNS: Dupa consultatia data de conferentiarul Florian, am fost chemati
pe rand mai multi studenti din anul nostru, de catre catedra de marxism,
prodecan si secretarul organizatiei de Partid si U.T.M., cu care ocazie
am fost chemat si eu. Am fost intrebat ce parere am despre intrebarile
puse si daca nu mi se pare ca sunt intrebari tendentioase, puse dupa
o pozitie dusmanoasa. Eu am raspuns ca intrebarile au fost puse din
dorinta de a cunoaste aceste probleme si ca daca ne-am fi dus si am
fi cerut sa ne fie rezolvate aceste probleme de catre cineva din conducerea
partidului sau guvernului, cu siguranta ca ne-ar fi lamurit aceste probleme
si nu am fi fost suspectati ca le punem dupa pozitii dusmanoase. - Deoarece
era perioada de examene, am lasat rezolvarea problemelor pentru mai
tarziu. La inceputul anului scolar 1956-1957 - in luna septembrie, pentru
faptul ca intre timp aparuse o hotarare a Partidului cu privire la imbunatatirea
muncii ideologice in randul studentilor, in care se prevedea printre
altele ca fruntasi ai partidului si guvernului sa vina in mijlocul studentilor
si sa lamureasca politica statului nostru, ne-am gandit sa insistam
pe langa Comitetul U.T.M. al Facultatii ca sa faca demersurile necesare
si sa vina tov. Chisenesvski si sa lamureasca problemele aratate mai
sus, considerandu-l ca cel mai competent de a ne lamuri, deoarece se
ocupa cu problemele ideologice ale partidului. - In acest sens studenta
Gloria Barna care facea parte din Comitetul U.T.M. a luat legatura cu
Comitetul U.T.M. al facultatii in acest sens. - Nu am primit nici un
raspuns in sensul aratat mai sus si nici noi nu am mai insistat, deoarece
intre timp intervenind situatia din Ungaria, nu am voit sa se creada
ca profitam de evenimentele internationale ca sa ridicam aceste probleme.
INTREBARE: In ce scop ati pus intrebarile de mai sus?
RASPUNS: Intrebarile aratate mai sus le-am pus din dorinta sincera de
a ni se lamuri.
INTREBARE: Dar initiativa de a merge si a protesta pe langa decanul
facultatii pentru eliberarea unor studenti- pe care nici nu-i cunosteai-care
fusesera arestati de organele de stat, din ce dorinta ai luat-o? RASPUNS:
Initiativa de a merge si a protesta pe langa decanul facultatii am luat-o
in primul rand pentru a afla pentru ce au fost arestati studentii iar
in cazul cand aflam ca au fost nevinovati, urma sa protestam pentru
eliberarea lor.
- INTREBARE: Cine trebuia sa cunoasca motivele pentru care fusesera
arestati studentii, decanul sau organele care ii arestase?
RASPUNS: Noi am crezut ca decanul trebuia sa cunoasca.
- INTREBARE: Tot ce D-ta ai declarat pana in prezent nu corespunde cu
adevarul. Acest lucru rezulta cu prisosinta din caracterul ,intrebarilor'
pe care le-ati pus spre a fi - dupa cum spui D-ta - lamurite si din
pozitia pe care ati adoptat-o fata de elementele contrarevolutionare
ce fusesera arestate. De aceea ti se cere sa declari in mod sincer adevaratul
substrat al actiunilor intreprinse de D-ta?
RASPUNS: Eu sustin ca am declarat adevarul in legatura cu cauzele pentru
care am pus spre lamurire problemele declarate mai sus. In legatura
cu atitudinea mea fata de studentii arestati, adevarul este ca am vrut
sa aflam motivul arestarii si in cazul cand aflam ca sunt nevinovati
sa protestam pentru eliberarea lor. INTREBARE: Ce studenti cunosti ca
au pus intrebarile despre care ai vorbit mai sus?
RASPUNS: Intrebarile despre care am declarat mai sus au fost puse de
toti studentii fostului an II al Facult. de Filologie sectia de literatura
si creatie literara ,Mihai Eminescu', in total circa 30 studenti.
INTREBARE: In legatura cu actiunea de protest fata de studentii arestati,
arata D-ta cine a luat aceasta hotarare?
RASPUNS: Hotararea in legatura cu actiunea de protest in legatura cu
eliberarea studentilor arestati am luat-o subsemnatul si Popescu Horia
(coleg de an din alta sectie) in discutiile purtate intre noi. - In
acest sens am hotarat sa mai anuntam si alti studenti eventual colegi
cu cei arestati pentru a intreprinde aceasta actiune. Eu personal am
anuntat in acest sens pe colegul meu ALBU VASILE de care insa am fost
refuzat spunandu-mi sa-mi vad de treaba pentru ca nu suntem nici colegi
cu cei arestati si nici cel putin nu-i cunoastem. Dupa ce am citit prezentul
proces verbal de interogatoriu cuvant cu cuvant si am constatat ca el
corespunde intrutotul cu cele declarate de mine il sustin si semnez
propriu.
(...) Intre timp au intervenit problemele internationale si in aceste
momente noi nu am mai insistat asupra chemarii unei persoane competente
de a ne raspunde la intrebari, pana cand un activist din partea raionului
U.T.M. nu a venit la facultate de a ne informa despre cele petrecute
in R.P.Ungara. tin sa precizez ca activistul respectiv nu a venit la
grupa I-a din care faceam si eu parte ci a venit la grupa II-a. Subsemnatul
afland ca la grupa a II-a este sedinta U.T.M. m-am dus cu Gloria Barna
- cu care m-am intalnit pe sala - la grupa unde se tinea sedinta. Cand
am intrat in sala grupei II-a sedinta incepuse deja.
- Intrebare: Cu ce scop te-ai dus d-ta la sedinta de U.T.M. a grupei
II-a ?
Raspuns: Cu toate ca nu era sedinta grupei din care faceam si eu parte
totusi m-am dus la sedinta pentru a afla mai multe lucruri ce se petreceau
atunci in R.P.Ungara.
Intrebare: Ce s-a discutat la sedinta sus aratata? Raspuns: In momentul
in care am intrat in sedinta se discuta problema presei si a scopului
pentru care au fost arestati unii studenti din anul V, deasemenea s-a
mai discutat si problema taraneasca. Deci desi sedinta avusese alt scop
totusi noi am discutat probleme legate de situatia din tara.
Intrebare: Cine anume a discutat problemele aratate mai sus?
Raspuns: La aceasta sedinta au luat cuvantul aproape toti studentii
din grupa a II-a in afara de Georgescu Aurel si Barna Gloria. ¦i
subsemnatul am luat cuvantul aratand ca nu este justa masura luata impotriva
unor studenti din anul cinci si l-am intrebat pe activist de ce au fost
arestati studentii sus aratati. De asemenea am intrebat si eu de ce
nu se publica in ziar toate evenimentele din R.P.Ungara. In legatura
cu problema taraneasca am spus in sedinta faptul ca taranii din cauza
cotelor sunt siliti sa cumpere paine din oras. La discutii au luat de
mai multe ori cuvantul Mihaiescu Gheorghe, Albu Vasile si Bucalau Ion,
care au insistat mai mult asupra problemelor.
Intrebare: De unde anume ai aflat d-ta faptul ca unii studenti din anul
cinci au fost arestati pentru unele fapte penale?
Raspuns: Colegul meu de camera HAITONIC ION, intr-o seara, mi-a spus
ca un consatean de-al lui din anul cinci i-a spus ca au fost arestati
- inainte de 1 noiembrie 1956 - penrtu faptul ca au inaintat o ,Motiune'
,Scintei Tineretului' prin care cereau ca acest ziar ar fi bine dupa
parerea lor sa-si ,imbunatateasca' activitatea. In seara aceea subsemnatul,
Bucalau Ion, Bradu Mircea, ¦erban Corneliu si HAITONIC, am
spus ca nu este justa masura arestarii. Insa de data aceea nu am discutat
nimic in legatura cu vre-un protest in problema arestarii studentilor.
Dupa ce am citit prezentul proces verbal de interogator cuvant cu cuvant
si am constatat ca el corespunde intru totul celor declarate de mine
il sustin si il semnez.
