Liviu Ioan STOICIU

Gradul de lasitate postcomunist


     

Scriu aceste randuri, mahnit, la o zi dupa ce Nicolae Manolescu declara (la o emisiune a subordonatului lui, Alex Stefanescu, pe Realitatea TV, pe 17 septembrie) ca, pur si simplu "Cenzura este odioasa", in general. Si ca, in special sub dictatura comunista, trebuie sa fim constienti ca "ideologii si cenzorii erau si fosti studenti de ai nostri, unii cu pregatire temeinica" (motiv de iluzionare ca din acest motiv ideologii si cenzura mai inchideau ochii in fata creatiei literare, mereu interpretabile, imposibil de condamnat juridic, pentru a acoperi actul de cenzura in sine). N. Manolescu laudandu-se cu orice ocazie ca domnia sa a rezistat prin cultura in vremea dictaturii. Aceasta declaratie a lui N. Manolescu (legata de faptul ca este odioasa cenzura, declaratie venita dupa 15 ani de la Revolutia anticomunista), ar fi trecut neobservata, daca n-ar fi fost facuta dupa ce insusi N. Manolescu, ajuns presedinte al USR din acest an, n-ar fi devenit ideolog si cenzor - de data asta "postcomunist". Pe 31 august 2005 mass-media din Romania avand sa fie bulversata de un "Comunicat" al Comitetului Director al USR, condus de N. Manolescu, prin care revista "Viata Romaneasca" 6-7 / 2005 (revista care apare sub egida USR, dar este administrata in totalitate de o institutie bugetara din cadrul Guvernului, prin Redactia Publicatiilor pentru Strainatate) era blamata deoarece a indraznit sa publice cateva pagini din "Jurnalul 2005" al lui Paul Goma, marele scriitor-disident exilat (extrem de incomod si intransigent in tot ce scrie, intotdeauna polemic la adresa tuturor scriitorilor care l-au tradat), motiv pentru care redactorul de numar, cu functie de adjunct, adica subsemnatul, a fost destituit... In mod aberant. Cenzura postcomunista, practicata de actuala conducere a USR, iata, avand pe constiinta o prima victima. "Jurnalul 2005" al lui Paul Goma fiind acuzat public, iresponsabil, acum, ca are "continut antisemit". In conditiile in care, ma simt obligat sa repet, niciodata, nicaieri in lume, nici un scriitor n-a fost nici etichetat, nici condamnat pentru ceea ce scrie in propriu-i jurnal literar. Jurnalul unui scriitor nu poate fi decat literar (genul literar, jurnalul, separat, de altfel, e premiat de USR in fiecare an, alaturi de poezie, proza, teatru, eseu sau critica literara). Natural, Paul Goma a anuntat ca da in judecata USR si pe N. Manolescu pentru acuzatiile aduse de antisemitism. Printr-un concurs de imprejurari "bine controlat", peste noapte revista Viata Romaneasca s-a trezit astfel etichetata drept revista care propaga antisemitismul! Caz fara precedent. Cum in acele zilele ale condamnarii revistei de catre propriu-i proprietar, USR, la Ministerul Culturii se definitivau subventiile pentru revistele literare pe 2005, Viata Romaneasca s-a trezit atacata ticalos de un ziar de tiraj (condus de un scriitor, Cristian Tudor Popescu, pupila a lui N. Manolescu), spunand cu titlu mare ca: "Ministerul Culturii subventioneaza o revista acuzata ca promoveaza antisemitismul". Asta s-a dorit sa fie lovitura de gratie data Vietii Romanesti, nu se stie de ce aceasta revista trebuind sa fie ingropata. Evolutia scandalului in sine a devenit imprevizibila, intre timp au aparut proteste fata de executia publica a revistei Viata Romaneasca, a lui Paul Goma si a subsemnatului. Protestul initiat de scriitorul Dan Culcer, publicistul Valerian Stan si istoricul Mircea Stanescu pune punctul pe i: "In legatura cu acuzatia de antisemitism, dar si cu multe altele care i se aduc azi lui Paul Goma, este semnificativ faptul ca practic toate i-au fost aduse in trecut si de Securitate. Din chiar dosarele desecretizate recent se stie deja ca inca din primavara anului 1977 sefii Securitatii au pus la punct "planuri de masuri" de discreditare prin antisemitism a scriitorului disident. Iata cum suna una din directivele cuprinse in strategiile Securitatii: "Sa fie lansata acuzatia de antisemitism, facand apel la evrei individual si la Statul Israel, cu care ne aflam in bune relatii". Iar acuzatia a fost, bineinteles, lansata si apoi sustinuta cu metoda, asa cum numai Securitatea stia s-o faca". Ne place sau nu, Securitatea are urmasi nedemni.
Personal, sunt revoltat ca am devenit obiectului unui asemenea proces de intentie. Proces literar adevarat, nu o gluma, sustinut de scriitori din conducerea USR (buna parte dintre ei, "colegi de generatie", o rusine). Cred in continuare ca e un vis urat. In 5 decembrie 1989, inainte cu nu multe zile de Revolutie, la Focsani (unde locuiam) am avut parte de un alt asemenea proces, in fata unei sali arhipline, cu complicitatea Securitatii, a USR si a Consiliului Culturii, la care acuzatorii mei erau scriitori - deoarece semnasem Apelul impotriva realegerii lui N. Ceausescu la al XIV-lea Congres al PCR. Masura ceruta aici, cu trimisi "de la Bucuresti", de reeducare? Sa fiu dat afara de la Biblioteca Judeteana Vrancea, unde eram bibliotecar si, in cel mai bun caz sa fiu trimis la mina (am dat amanunte "oficiale" despre acest proces in volumul "Jurnal stoic din anul Revolutiei", aparut in 2002 la Editura Paralela 45). E jalnic sa ma gandesc: astazi am fost judecat pentru infamantul fapt ca l-am publicat pe celebrul disident anticomunist Paul Goma, care le aminteste scriitorilor romani de compromisurile din vremea dictaturii si de lipsa lor de clarviziune postcomunista in Jurnalul sau, ceea ce e de neiertat. Ne-am intors de unde am plecat. Un tanar scriitor iesean, Ovidiu Nimigean, neasteptata constiinta postcomunista, atragea atentia in Protestul sau facut public: "Din nefericire, intaia masura a d-lui Manolescu si a subordonatilor Domniei-Sale, intoarce USR la reflexe pe care le credeam revolute: reinstituirea cenzurii, masuri administrative in contul delictului de opinie, procesul ideologic. Astfel interpretez interzicerea semnaturii lui Paul Goma in revistele USR, retragerea calitatii de redactor-sef adjunct la Viata romaneasca a d-lui Liviu Ioan Stoiciu (a carui culpa consta in publicarea unui fragment din jurnalul pe 2005 al lui Paul Goma), preluarea necritica a acuzelor de antisemitism la adresa lui Paul Goma - formulate de Comunitatea evreiasca din Bucuresti? Consider ca, prin lipsa ei de discernamant si prin atitudinea sa discretionara, conducerea USR ameninta libertatea de exprimare in Romania si se discrediteaza moral."
Morala acestor proteste publice? S-a dat de gol si gradul de lasitate postcomunist (egal celui comunist) in randul scriitorilor romani, care s-au facut in marea lor majoritate ca ploua.
Acum, ca s-a ajuns pana aici, daca tot s-a ales praful, ar trebui sa se treaca la dezbateri de principii: ce facem, reintroducem cenzura, delictul de opinie, procesul ideologic? In legatura cu antisemitismul pretins, inchei citandu-l pe Dumitru Tepeneag: "Exista in Romania o lege privind antisemitismul, asa cum exista in Franta si in Germania? In Anglia si SUA nu exista o asemenea lege. Sa existe oare doar in tarile unde s-a exercitat persecutia rasiala? Si care e intinderea legii?". Conducerea USR a aruncat prima piatra, cu o rea-credinta condamnabila.

18 septembrie 2005. Bucuresti

---------------------------------------------
---------------------------------------------


O prima concluzie. Asadar:

Totul a pornit de la un comunicat al USR, in care era blamata redactia Viata Romaneasca, deoarece a permis aparitia unui fragment din Jurnalul pe acest an al lui Paul Goma, care ar avea "continut antisemit". O prostie. Urmarea? Un ziar de tiraj titra mare: cum e posibil ca Ministerul Culturii sa dea bani publici unei reviste care promoveaza antisemitismul? Eticheta a fost pusa asupra VR. Personal, cred ca ar fi normal sa-si dea demisia directorul de imagine al USR (cel ce a trimis acest comunicat iresponsabil), macar, dupa acest scandal.

Caz fara precedent, USR, proprietara VR, si-a executat public propria revista. Un abuz regretabil, care compromite. VR e o revista pur literara, in paginile ei totul se relativizeaza. Un scriitor nu trebuie cenzurat, el scrie texte literare, nu are cum sa fie condamnat pentru ceea ce semneaza. Conform carui cod deontologic si caror criterii de a determina gradul de "antisemitism" al unui scriitor care publica in VR am fost eu (ca redactor-sef adjunct al revistei) judecat? Exista in Romania o lege privind antisemitismul, cum exista in Franta si Germania, dar nu exista in Anglia si SUA? De ce se arunca anatema antisemitismului dupa ureche, numai pentru a compromite pe cineva, din motive pe care le vom afla la un moment dat, institutie sau persoana?

Brusc, USR a devenit o instanta a intolerantei, care reinstituie cenzura si face un proces ideologic redactorului care a publicat Jurnalul lui Paul Goma. Repet, Jurnalul, care e o specie literara si nimic din ce e scris acolo nu poate intra sub incidenta unei legi, e pura literatura. Opiniile dinlauntrul Jurnalului raman acoperite de literatura.
USR a luat si masuri administrative in contul delictului de opinie, "retragandu-mi" functia numai fiindca l-am publicat pe Paul Goma!
USR ameninta libertatea de exprimare in Romania, caz inadmisibil. Nu numai atat, instrumenteaza o judecata a mea in fata Comitetului Director pentru indrazneala de a-l publica pe celebrul scriitor Paul Goma, recunoscut polemist in tot ce scrie. Judecata in stilul inchizitiei, cu hotarari si etichete de antisemitism puse dinainte. O ticalosie de-a dreptul. Cum e posibil ca un Comitet Director al USR (format din 11 membri, condus de N. Manolescu) sa se transforme intr-o adunatura de oportunisti, care judeca inchizitorial?

VR si-a facut datoria si a publicat un mare scriitor-disident, singurul cunoscut in strainatate. Ati aflat, Mario Vargas Llosa, premiat in Romania in acest an de aceeasi USR, auzise de doi scriitori romani, Panait Istrati si Paul Goma. Oare cand va veni vremea ca USR sa-l premieze si pe Paul Goma? Pe 2 octombrie Paul Goma implineste 70 de ani - si din partea actualei conduceri a USR nu are parte decat de injuraturi si jigniri publice. Rafuiala cu Paul Goma si diabolizarea lui de catre membrii USR ma fac sa-mi fie rusine ca sunt membru al USR. Paul Goma are tot dreptul, tradat de toti scriitorii, sa fie polemic, peste orice limita, atata i-a ramas dupa cate suferinte a indurat. El atrage atentia asupra lipsei de clarviziune a scriitorului roman, chiar daca-i place, chiar daca nu.
Numarul incriminat din revista VR 6-7/2005 are si acoperire juridica, nu numai morala (doua casete mari atrag atentia ca semnatarii raspund de ceea ce scriu si ca USR n-are nici o responsabilitate pentru ceea ce apare in revista). In plus, pentru echilibru si credibilitate a revistei, in alt Jurnal publicat, semnat de Florenta Albu, la cateva pagini de Jurnalul lui Paul Goma, il vorbeste de rau pe Paul Goma deoarece isi permite sa-i injure pe toti... Apoi, Paul Goma publica in jurnalul lui opinii scrise in luna ianuarie, care au fost publicate atunci cand au fost scrise in presa romaneasca - si nimeni n-a reactionat atunci, sa-l acuze de "antisemitism".

Eu nu admit cenzura si cu atat mai putin procesele de intentie, mascarada unor procese, dupa ce am fost executat public. Am experienta procesului instrumentat de Securitate, din 5 decembrie 1989, cand tot scriitorio m-au judecat in fata unei sali arhipline, la Focsani, deoarece am semnat acel Apel impotriva realegerii lui N. Ceausescu la al XIV-lea Congres al PCR, cerandu-se sa fiu degradat, trimis la mina de la biblioteca la care lucram.

Paul Goma cere insistent azi sa i se demonstreze "antisemitismul" din Jurnal. El atrage iar atentia ca si in 1977, cand a fost tradat de conducerea USR si dat afara din USR, i s-a pus aceeasi eticheta de antisemit. Ce se intampla? Mentalitatea de tip securistic s-a permanentizat la USR. Faptul ca USR a ajuns sa interzica aparitia scrierilor lui Paul Goma este degradant, nedemn, condamnabil. In conditiile in care USR nu i-a luat niciodata apararea public lui Paul Goma, nici macar atunci cand tortionarii lui l-au amenintat cu moartea! USR a trecut la vanatoarea de vrajitoare? Nu e interesata de colaboratorii cu Securitatea si activistii PCR pusi in conducerea ei, sa fie dati deoparte, se lupta cu scriitorii cu coloana vertebrala, dovediti caractere si dinainte de 1989? Paul Goma cel incomod si cel intransigent merita o statuie. Sa ne bucuram ca vocea lui libera, fara prejudecati si tabuuri, spune lucrurilor pe nume, deschis. Sub nici o forma celebrul scriitor-disident Paul Goma nu poate fi acuzat ca e antisemit. Laturile turnate asupra lui in ultima vreme arata care e adevarata fata a scriitorului roman, azi. Iar Protestul aparut in urma scandalului, de solidarizare cu Paul Goma (si cu mine, in secundar, pentru demitere), arata care mai e gradul de lasitate al scriitorului roman. Scriitor roman care n-a castigat in credibilitate morala, dupa 15 ani, nici cat o ceapa degerata.

In sfarsit, dinspre mizeria morala a scriitorului roman delator. Tot scandalul se pare ca a pornit de la delatiunea lui Henri Zalis, fost colaborator al "Saptamanii" Securitatii. Conform gazetei comunitatilor evreiesti din Romania, "Realitatea evreiasca", el e cel ce "a atras atentia". Dar pana azi nu exista un protest oficial al niciuneia dintre comunitatile evreiesti din Romania pe seama Jurnalului 2005 al lui Paul Goma, in care Paul Goma nu face decat sa inteleaga de ce s-a trezit cu eticheta de antisemit dupa ce a publicat "Evreii si Basarabia". La redactia VR nici pana azi nu s-a dat macar un telefon de dezavuare a Jurnalului lui Paul Goma. Sa fie tot acest scandal produs de USR o reglare de conturi, o lupta pentru putere, in care eu trebuia sa fiu sacrificat si Paul Goma pus la zid?

29 septembrie 2005. Bucuresti

 



E-mail: revista_tiuk@yahoo.com
© Copyright pentru grafica Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster Viorel Ciama
Site gazduit de http://reea.net