Paul GOMA S c r i s u r i B a s a r a b i a

(Textul ce urmeaza a fost scris pentru o revista franceza. Astfel se explica didacticismul lui. Am crezut insa ca nu va strica daca si Romanii vor afla cateva amanunte-istorice despre ei insisi - de aceea il reproduc aici)
Paris, martie 1999

"B A S A R A B I A"

intaia deturnare lingvistica si diversiune politica ruseasca

Cand eram invitat la conferinte, comunicari, simpozioane, reuniuni, intalniri, pentru drepturile omului, luam cu mine si un bloc de desen. Pentru a desena harti. Ale Europei, ale sud-estului european, in fine, harta Romaniei istorice. Explicam :
"Romania are o forma aproape-rotunda ; la sud (jos) o sustine Dunarea, cedind, curbindu-se sub greutatea ei ; Carpatii romanesti o strabat, de la nord la sud - apoi spre sud-vest ca un fel de cifra 4 la oglinda, pentru a cobori, in coltul jos-stanga, dincolo de Dunare, prefacindu-se in Muntii Balcani. In scobitura lantului muntos, in sfertul nord-vestic : Transilvania ; in jumatate sudica : Oltenia (la stanga), Muntenia in centru, in dreapta, la Marea Neagra, Dobrogea ; in fine, sfertul de nord-est, provinciile Romaniei moderne : Bucovina, la nord, Moldova intre Carpatii orientali si raul Prut, iar dincolo de Prut pana la fluviul Nistru : Basarabia"…
Invatasem de la tata, invatator de tara cu Scoala Siberiei : Istoria este fiica Geografiei : nu poti explica ce s-a intamplat, in timp, daca nu arati unde, in spatiu, s-a intamplat.

In acest spatiu (ceva mai mare decat jumatatea Frantei de azi) locuiau, in urma cu 2000 ani Dacii. La 107 (d. C.), imparatul Traian l-a infrant pe regele Decebal, a colonizat noul teritoriu, l-a botezat "Dacia Felix", a construit noi asezari, drumuri, castre, temple, memoriale, necropole, valuri de aparare contra barbarilor din est si din nord (cel mai cunoscut : Valul lui Traian) - evenimente relatate in marmura alba a benzii-desenate numita "Columna lui Traian" aflata in Forul Traian din Roma..
Sub presiunea barbarilor, Roma a abandonat provincia imperiala in 271 d.C., retragindu-se in sudul Dunarii. Cu cata mostenire latina ramasesera Dacii dupa 166 ani de romanitate, s-a aflat abia in sec. XVIII-lea… Cert este ca la frontiera Europei cu Asia s-a semnalat o comunitate vorbind o limba romanica : nu exista in romana mai putine cuvinte dace decit cuvinte galice in franceza, iar termenii din fondul principal se afla mult mai aproape de latina (populara) decat in toate celelalte - cu exceptia italienei.
Dupa retragerea romanilor, peste bastinasi au trecut, oprindu-se mai putina ori mai multa vreme, dar totdeauna navalind dinspre Rasarit: Huni, Goti, Ostrogoti, Vizigoti, Gepizi, Avari ; din secolul VI: Slavi ; din sec. VII : Bulgari; din sec. IX : Unguri, din X-XI : Cumani, Pecenegi, din sec… XIII : Tatari…

Dupa distrugerea Kievului si supunerea rusilor, in 1241 Tatarii (Mongolii) au intreprins o campanie de devastari, ajungind pana la Triest, traumatizindu-i pe unguri, polonezi, germani, sudslavi - dar mai intai pe valahi (walach, walat, voloh, olah, vlah, valaque - ceea ce insemna, in limbile ne-valahilor : "latin"); dupa aceasta data, chiar daca au perceput bir (tribut) de la populatia "controlata", forta lor de distrugere a diminuat, astfel ca locuitorii dintre Carpatii Orientali si Nistru, ca si cei dintre Carpatii Meridionali si Dunare au iesit din paduri, au coborit din munti, unde se adapostisera cam un mileniu…

Comunitatea dacilor romanizati poate fi considerata printre primele care au imbratisat crestinismul de buna voie, nu prin decret (cu atat mai lesne, cu cat Dacii erau monoteisti). Si in romana pagan = payen (paganus), inseamna, la origine : satean, rural - deci realitatea era anterioara anului 241 (cand a fost retrasa administratia imperiala). Prin pozitia-i excentrica, mereu amenintata de barbari, Dacia romanizata nu a cunoscut persecutiile anticrestine, iar dupa abandonare, cultul s-a dezvoltat nestingherit : barbarii nu erau interesati de sufletul ocupatilor, ci de produsul material al lor…
Limba romana pastreaza structura latina, iar in vocabular este observabila "marca" provenientei legionarilor colonizatori (Sicilia, Sardinia, Corsica). Oricum, termenii esentiali sunt din latina : om, barbat=homme, barbu (homo, barbatus), femeie, muiere=femme (femina, mulier), fiu=fils, (filium) parinte=pere (parentem), frate, sora=frere, soeur (frater, suror) ; cer, soare, luna, stele, nori, vant, ploaie, nea; corpul omenesc : cap (caput), ochi (oculus), gura (gula), nas (nasus) ; caine (canis), vaca (vacca), bou (bovem), cal (caballus), iapa (equa), oaie (ovem), berbec (vervecem), miel (agnellum), capra (capra), ied (haedus) ; albina, miere, ceara ; gaina, cocos; camp, munte, colina, muncel, culme, vale, lac, rau, mare ; grau, orz, secara, mei, etc. etc.
Termenii esentiali religiosi sunt latini : Dumnezeu, Fecioara Maria, Fiul Omului, cruce, biserica, botez, cimitir, cuminecare, credinta, crestin, altar, pacat, inviere, nastere (terminologie imbogatita in epoca bizantina cu grecisme, apoi cu slavisme - sinonimia fiind una din resursele extraordinarei expresivitati ale limbii romane).
In Dacia pre-romana (spre deosebire de Galia) exista cultura vitei de vie. Prin sec III a. C. Preotul-Mag Deceneu a poruncit zmulgerea viilor - Dacul era prea adesea beat=ivre (bibitus)… Sunt presupuse a fi din limba daca : strugure (raisin), curpen (sarment) butuc (pied de vigne), termenii (vie, vin, must, beat-betie, butie, butoi) fiind latini… O ciudatenie : in zona cea mai indepartata de Roma (si expusa influentelor cele mai… antilatine : in Basarabia) se gasesc termeni ca bracinar (centura), branca (brat), bracace (vas de lut, pentru vin, cu gura foarte evazata), in fine poeticul si productivul termen figa (ce nu se intalneste in nici o alta provincie romaneasca). Adevarat, acesta, din greaca (fica), a trecut la latini, cu dublu sens (fruct : figue, si organ genital feminin), azi pastrindu-se in Proventa, in Italia si in… Basarabia.
Un adaos : in romana organul genital masculin este desemnat cu latinul pula, insa cel feminin prin slavul : pizda. Ciudat, pentru ca toate celelalte atribute : cur, buca, gura, tata, lindic, mitra (la femeie), par, floc, pantece, coapse (la ambe sexe) coaie (la barbat), puta (zizi), etc… sunt latine. Doar in teritoriul cel mai indepartat (de Roma) si mai expus presiunilor (si lingvistice) slave se pastreaza sublima figa… Adevarat: in apropierea (topografica) a unui termen din substrat : buza (levre)…
Pe teritoriul dintre raul Prut si fluviul Nistru (in nici un caz greu-pronuntabilul slav : Dnestr - unde am ajunge : la Dniagara ? la Dniger? la Dnamur ?) au zabovit un timp, Ungurii - sositi in sec IX. Se pare ca sudul teritoriului ce va deveni : Basarabia este legendara patrie de adoptie (intermediara) : Etelköz (Etelküz). In orice caz, au lasat in toponimie urme ce nu se explica altfel : Orhei (nume de cetate, de oras, al judetului meu natal) vine, cert, din maghiarul : Varhély (fortareata, cetate), localitati cu acelasi nume existind numeroase in Transilvania, in Ungaria propriu-zisa ; circula o teorie potrivit careia chiar actuala capitala Chisinau ar putea fi formata din : Kis (petit, devenu, aussi, nom) et Jenö…
Sub presiunea Pecenegilor, a Cumanilor (veniti din aceeasi directie : Est), Ungurii au fugit intai spre nord, pana in actuala Galitie, apoi spre vest, in fine au coborit in Panonia, unde s-au fixat.
De acolo au atacat in sens invers : spre est, cucerind fosta Dacia Superior, numind-o Erdely (iar cronicarii lor latini: Trans Sylvania). Li s-au opus mai intai voevozii (princes) unor formatii statale purtind numele sefilor : Gelu, Menumorut - pe care i-au infrant ; si-au luat revansa impotriva Pecenegilor, a Cumanilor (care-i alungasera din Etelküz). Pentru ca acestia din urma controlau teritoriul dintre Carpati si Nistru, acea parte a fost numita de istoricii maghiari : Cumania - desi era locuit de olah (termenul maghiar pentru Walach, voloh, vlah, valaque).
In secolul XIII au aparut Tatarii. La Orhei si-au ridicat cetate - unde au batut moneda - au abandonat-o dupa 50 ani. Profitind de spaima Ungurilor de tatari, alti printi valahi din sudul Carpatilor meridionali : Litovoi, Seneslau, Ioan, Barbat s-au unit, declarindu-si independenta fata de Coroana Maghiara. La scurt timp conglomeratul de principate devine tara (pays): Tara Romaneasca (1310) - in documentele latine : Terra Blaccorum (Valachorum) si "Transalpina", iar in cele slavone : Vlascaia Zemlia si Basarabscaia Zemlia, dupa numele lui Basarab I, unificatorul (teritoriu aflat in sudul actualei Romanii, acoperind Oltenia si Muntenia).
Intre timp, unul dintre voevozii romani din Maramures (nordul Transilvaniei), numit Bogdan, contesta dominatia ungureasca, trece Carpatii spre rasarit, il alunga pe "guvernatorul" Balc, se proclama voievod si domn (1359), declarind independenta fostei Cumania, sub denumirea : Moldova.
Asadar, la mijlocul sec. XIV existau doua formatiuni statale romanesti. O a treia (Transilvania) era provincie maghiara, iar a patra, Dobrogea, avea sa fie cucerita de Mircea (Basarab), al carui frate : Dan I, i-a alungat pe tatari din "Basarabia", adica teritoriul aflat in nordul Deltei Dunarii, apoi al Marii Negre pana la Limanul (laguna) Nistrului, la antica cetate Tyras (devenita Asprocastron, Moncastron, Turcii i vor zice : Akkerman, Rusii cu nesfarsita lor fantezie : Belgorod, traducind romanescul Cetatea Alba).
Aceasta din urma fasie, de cca 200/50 km a purtat pentru scurta vreme numele Casei cuceritorului Basarab : Basarabia. Insa dupa 1400 nu s-a mai vorbit de ea - pana in 1812, cand Rusii au… reacti-vat-o, francizind-o (diplomatii, topografii rusi fiind francezi : Bessarabie…, dindu-i si o semnificatie in ruseste : Bez Arabia : (teritoriul) Fara Arabi ! Francezii ce serveau Rusia nu cunosteau macar rudimente de rusa isi imaginasera ca stapanii lor ii numesc pe turci : arabi…
Iar rusilor le-a convenit aceasta confuzie-diversionista (ca mai tarziu termenii perestroika si glasnost'… in "traducerea" americanilor si a germanilor).
Statul de la rasarit, Moldova, o vreme independent, apoi suzeran al marilor vecini : Ungaria, Polonia, Turcia si care era impartit in subunitati ce aveau granitele (mai degraba teoretice) pe linia est-vest, cunoscindu-se o Tara de Sus - la nord, o Tara de Mijloc si o Tara de Jos, aceasta invecinindu-se, la sud, cu Tara Romaneasca, cu Delta Dunarii, cu Marea Neagra.
A dainuit, cu mici "ajustari teritoriale", o jumatate de mileniu.

Incepind de la 1400, Tatarilor le-a slabit forta de distrugere, insa au continuat sa reprezinte o teribila amenintare - (isi stabilisera "baza" in nordul Crimeii). Domnii moldoveni, incepind cu Alexandru cel Bun, au construit o linie permanenta de aparare a tarii, ridicind si armind o serie de cetati - toate pe malul drept (vestic; interior) al Nistrului : Hotin (Khotin), Soroca, Orhei, Tighina - totodata au reconstruit antica Tyras numita acum : Cetatea Alba. Pentru paza acestei importante frontiere intre Europa si Asia, masurind cca 500 km., au fost recrutati oameni liberi, cunoscind meseria armelor, calari. Li s-au daruit mari proprietati - arabil, paduri, lacuri, pasuni. In timp de pace cresteau animale, lucrau campul, vanau - insa de cum se arata "pericolul de la rasarit", deveneau ostasi. Astfel s-a constituit in Moldova de Rasarit o nobilime razboinica cunoscuta sub numele : "Calaretii de la Nistru". Dintre acestia s-au recrutat, nu doar importante capetenii militare (moldovenesti, ucrainene, poloneze), dar si pretendenti la tronul Moldovei - cei mai multi fiind impostori… Altii, satui de… legalitate, alimentau celebrele si temutele formatii de mercenari cunoscuti sub numele cazaci (cosaques) - acestia nu constituiau o etnie (cei mai numerosi erau rusii, apoi polonezii, apoi moldovenii), ci o… meserie, ca'zak insemnind calaret in tatareste.
In permanent contact cu tatarii, Calaretii de la Nistru ajunsesera, nu doar sa-i combata de la egal la egal. Pentru navalitorii galbeni, orice alb pedestru era o fiinta inferioara ; nici nu era om ; oricare cavaler inzauat : polonez, ungur, german - un adversar pe jumatate mort (din lipsa mobilitatii). Ceea ce nu era cazul Moldovenilor : usor inarmati, manevrind fulgerator, raspundeau atacului cu atac, incursiunii - cu incursiune, replicau la jaf cu jaf, la rapiri cu rapiri…
Si astfel se explica prezenta tatara in toponimia si in onomastica din Basarabia. Cel mai celebru "tatar" a fost printul Cantemir - Dimitrie, domn al Moldovei, scriitor, istoric, membru al Academiei din Berlin, recunoscut otomanolog, inventatorul sistemului de notare muzicala orientala, infrant de turci, refugiat in Rusia lui Petru I ; fiul sau Antioh Cantemir, fost ambasador al Rusiei la Londra, la Paris - unde a si murit - este considerat parintele poeziei clasice ruse. Ei bine, numele : Cantemir este, in fapt : Khan Temir, dupa cum frecventul : Temircan este… Temir Khan. Alte nume tatarasti : Batal, Buiuc, Bulat, Burlac, Celac, Ciachir, Iakir, Murafa, Seitan, Timus, etc), au devenit bastinase…
Un scriitor din sec. XIX, George Madan povesteste istoria satului sau natal, Truseni : la un moment dat, femeile din regiune murisera de o "molima" (probabil febra puerperala), barbatii nu mai aveau neveste, copiii ramasesera fara mame - ce era de facut ? Au sarit pe cai si au dat iama-n tatarime (in nordul Marii Negre) ; i-au batut pe tatari (barbati), i-au masacrat, au luat, dupa exemplul tatarasc, vitele, caii, sculele de pret, "precum si cateva tatarce, sa aiba cine le spala izmenele"…

In 1775, Turcii "cedeaza" (desi nu aveau vreun drept) un colt din nordul Moldovei, Austriecilor. Acestia il colonizeaza masiv cu ucraineni si il boteaza : Bukowina (Tara Fagilor - in… slava). In 1812 aceiasi Turci "cedeaza" jumatatea orientala din statul Moldova rusilor, noua frontiera devenind raul interior Prut, contrar tuturor ratiunilor istorice, topografice, economice (astfel fiind taiate, nu doar tinuturi, ci localitati (ca Berlinul, un secol si jumatate mai tarziu).
Rusii, prin specialistii francezi, au botezat teritoriul dintre Nistru-Prut-Dunare-Marea Neagra, masurind 45.000 km.p. (pentru comparatie : Belgia : 30.500, Olanda : 36.700, Elvetia : 41.200 km.p.) : Bessarabia, si l-au prefacut in gubernie tarista. Fireste, Turcii nu avea nici un drept sa cedeze teritorii ale unei tari ce nu le apartinea - insa in acel moment functiona "dreptul ocupantului" : Rusia, prin Kutuzov, se instalase in cele doua tari romane si…, in timpul liber se mai si batea cu Turcii - insa viata in Moldova era dulce, drept care Rusul avea de gand sa ramana cat mai mult timp.
Cunoscindu-i prea bine pe "fratii crestini", o mare parte a populatiei, oameni liberi, pentru a nu fi prefacuta in "suflete"rusesti, s-au refugiat pe malul drept al Prutului, in ce mai ramasese din Moldova. Insa majoritatea nobilimii moldovene a ramas pe loc si s-a pus in slujba Rusiei si a rusificarii oamenilor pamantului. Nume ca : Sturdza, Catargiu, Bals, Ghica, Crupenschi, Leon, Moruzi - Muruzis (Mourousi…) au devenit sinonime cu "Iuda".
Dupa o scurta si mincinoasa autonomie, "Bessarabia" a cunoscut adevaratul sarm slav : guvernatorul autohton a fost inlocuit cu un general rus, Harting (diplomatia ruseasca era facuta de francezi, armata de germani). Rusii au "purificat" aparatul administrativ, au interzis limba romana in scoli, in presa in biserica ; pe de alta parte, pentru a distruge, lichida identitatea ocupatilor, au incurajat :
a) imigratia interioara : Evreii, persecutati in restul imperiului, interzisi de a locui in orasele din Galitia, Podolia, Ucraina, au fost dirijati spre noua gubernie, unde au primit nu doar infinit mai multe drepturi decat bastinasii, dar si proprietati, ba chiar zone intregi - pe care le-au colonizat : astfel, de la circa 5.000 de persoane in 1817 au ajuns la 80.000 in 1856, la 270.000 in 1918 - 9,8% din totalul de 2.725.000 locuitori) ;
b) imigratia exterioara : Rusii au organizat colonizarea Sudului provinciei cu germani, elvetieni, francezi (25.000 in 1856) si cu bulgari atrasi de sub turci (45.000 in 1856) : acestia, pe de o parte, au ocupat pamanturile romanilor (cate 66 ha de familie), alungindu-i fara mila ; pe de alta au beneficiat de scutiri de impozite, fiindca primisera statut de cetateni privilegiati ai Imperiului ;
c) emigratia moldovenilor in Caucaz : bastinasii deposedati in detrimentul germanilor, francezilor, elvetienilor, bulgarilor, au fost ademeniti sa devina la randu-le "colonisti" in Caucaz. Rezultatul : un fiasco economic, o tragedie umana.
In 1812, cand Rusii au rapit partea rasariteana a Moldovei, botezind-o "Bessarabia", dupa ce vreo 200.000 suflete se refugiasera la vest de Prut, au ramas pe loc cca 500.000 locuitori, din care peste 80% erau romani ; in 1856, din 1.000.000 locuitori, romanii regresasera la 74% ; in 1918, din totalul de 2.725.000, romanii reprezentau doar 66% - rusii crescusera la 12% (330.000), evreii, cu 270.000, la 9,8%. Stiutori de carte : 20%, - insa autohtonii doar 3 (trei) %…
In aproape o mie de ani de dominatie (cruda, feroce) maghiara asupra Transilvaniei, Romanii isi pastrasera sufletul - fiindca aveau scoli, presa, in limba materna, asociatii, burse in universitatile occidentale - mai cu seama la Viena si la Roma ; in 134 ani de ocupatie austriaca (metodica, rigida, fara nuante) a "Bucowinei", Romanii de acolo isi pastrasera sufletul - fiindca au avut scoli, biblioteci, presa, societati - iar faptul de a calatori in Principatele romane nu era considerat "crima politica".
Ei bine, nefericitii moldoveni de la Nistru, ajunsi la pieptul "surorii" mai mari, daca nu de-a dreptul "maica Rusie" - si crestina si ortodoxa - doar in 106 ani (1812-1918) au fost des-nationalizati, des-moldovenizati, des-umanizati. "Norocul" lor : bastinasilor interzicindu-li-se accesul la cultura (altfel decat in rusa), interzicindu-li-se accesul in orase, au ramas in sate si s-au retras in oralitate (de pe urma analfabetizarii programatice).
Astfel si-au salvat o particica din sufletul lor amarat.
Si totusi, de pe urma prabusirii Rusiei, a Austriei, a Germaniei - dupa Primul razboi Mondial - prima provincie romaneasca instrainata care s-a proclamat independenta si s-a unit cu Romania a fost "Basarabia" - la 27 martie 1918 ; a urmat "Bucovina" la 14 octombrie, in fine Transilvania la 15 noiembrie - acelasi an.
Si s-a facut Romania Mare.

A doua deturnare de sens, de nume :
"Republica Autonoma (Socialista Sovietica) Moldoveneasca"

Rusia, chiar de-si schimbase firma, prezentindu-se drept : "republica", "socialista", a ramas si dupa putchul din oct. 1917 aceeasi putere asiata, imperialista, colonialista, devenind o mult mai ucigasa inchisoare a popoarelor.
URSS a refuzat sa recunoasca unirea si legala si dreapta a "Basarabiei" la Patria mama, Romania. In 12 octombrie 1924, in urma unei hotariri a C.C. al Ucrainei (!?) a aparut - pe teritoriul Ucrainei - pocnind din degete, "Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca". Asadar, dincolo de Nistru, pe teritoriu ucrainean, a fost inventata o chestie masurind 7.500 km.p. si ceva, numarind in jur de 500.000 locuitori - din care abia 30% erau "moldoveni".
Evident, scopul rusilor (ce importanta ca acum isi ziceau sovie-tici) era : "liberarea Moldovei de sub jugul romanilor si realipirea ei la adevarata patrie a truditorilor moldoveni". Asadar : Moldova istorica, Tara Moldovei, avind aproape 7 secole de existenta ca stat (din care ultimul secol ca parte integranta a statului roman) masurind peste 100.000 km. p., numarind cca 8 milioane de locuitori - trebuia sa se "realipeasca" la un raion (hai : doua) ale Uniunii Sovietice ! Propaganda neincetata, permanentele acte de terorism (imaginate si dirijate de aproape de "prietenul Romanilor", Bulgarul Christian Rakovski (devenit, din socialist luminat, bolsevic tenebros) nu au reusit sa realizeze visul "truditorilor moldoveni" (conducatorii lor nici nu cunosteau "limba moldoveneasca" pe care tot ei o inventasera - drept care, prin 1938 Stalin i-a impuscat pe toti, pentru… tradare).
Intre 1932-33, in foametea organizata de Stalin, din cele cca 6 milioane de victime, majoritar ucrainene s-au aflat si zeci de mii de "moldoveni" - care, sub soarele socialismului biruitor au cunoscut canibalismul. Supravietuitorii gloantelor de mitraliera ale granicerilor sovietici de pe malul stang al Nistruului, care au reusit sa treaca fluviul in Romania (insa dupa re-cedarea definitiva, cea din 1944, au ramas in Basarabia) incepind din 1945 pana spre 1948 s-au reintalnit cu foametea si canibalismul "cele mai inaintate din lume" : foametea si canibalismul sovietice.
Insa iata : de capitularea Frantei si deruta Angliei, in mai 1940, a profitat Stalin : prin ultimatumul din 26 iunie 1940 URSS a re-rapit, "Bessarabia" si, din aceeasi miscare, "Bucowina"- care nicicand nu cunoscuse ocupatie ruseasca.
Evacuarea administratiei si armatei romane ar fi urmat sa inceapa in ziua de 28 iunie (1940). Insa inca din seara zilei de 27 au trecut frontiera unitati militare sovietice, atat in uniforme, cat si in civil - aceste formatii (cuprinzind peste 50% evrei), prezentindu-se ca "localnici indignati". Daca sovieticii in uniforme nu se atingeau de coloanele refugiatilor, "civilii" (dealtfel inarmati) au instaurat "teroarea de sase zile" pe intreg teritoriul cedat : ostasii in retragere (primisera ordinul sa nu se apere, sa nu riposteze !) erau opriti, dispersati, batuti, jefuiti de bunurile personale, de arme, de uniforme, multi dintre ei au fost zmulsi din coloane si prefacuti in "prizonieri de razboi" (abia peste un an Romania avea sa se afle in razboi cu URSS). Insa daca soldatii simpli aveau sansa sa scape de atacatori, subofiterii si ofiterii nu : acestia erau, cu totii, selectati, li se rupeau epoletii, erau scuipati, batuti - si multi impuscati pe loc.
Pierderile provocate de batalioanele de "civili sovietici" ("cei mai civili din lume") armatei romane in retragere (pana la 3 iulie 40) : 356 ofiteri superiori si 42.876 soldati si subofiteri - ucisi si disparuti.
Si iata cum se leaga lucrurile : ostasii si civilii ajunsi, in fine, indaratul noii granite (blestematul rau Prut), prezentau cu totii simptome de dementa colectiva. Fiind martori si victime ale agresiunilor de o nemaipomenita salbaticie a "civililor" - care, vadit, erau in majoritate evrei - s-au jurat (au fost juraminte publice) ca se vor razbuna pe Evreii care-i atacasera, ii maltratasera, ii umilisera (taierea nasturilor de la pantaloni era o "inventie" recenta) si ii asasinasera pe camarazii lor.
Asta se petrecea incepind din 3 iulie (1940), la incheierea retragerii, cand militarii aveau in minte doar ce li se intamplase lor si unitatilor lor, nu-si imaginau ce se petrecea imediat in urma coloanelor romanesti in retragere…
Si, vai, ce li se intampla nemilitarilor; din acel moment locui-torii provinciilor cedate, Basarabia si Bucovina de Nord, tinutul Herta intrau in cosmar si in noapte siberiana:
Din chiar ziua de 28 iunie, in localitatile cele mai estice, au inceput a actiona "civilii" - in cvasitotalitate, evrei: ii arestau, nu doar pe jandarmii si politistii ramasi pe loc, pentru a asigura tranzitia administrativa (ce iluzie!), dar si civili, magistrati, profesori, invatatori, negocianti, proprietari, preoti.
Multi - prea multi - evrei localnici, dealtfel intelectuali ei insisi: avocati, medici, farmacisti, literati - s-au prefacut, cu prilejul cedarii Basarabiei si Bucovinei din iunie 1940 in niste fiinte sangvinare, care se "razbunau", nu pentru ceea ce, eventual, indurasera ei, pe sol romanesc, ci pentru persecutiile de oriunde - in 2000 ani! La Cernauti, la Hotin, la Soroca, la Orhei, la Chisinau, la Tighina, la Cetatea Alba, la Ismail, la Reni - peste tot, sub conducerea "iluminat-revolutionara" a unor intelectuali evrei (chiar si muzicieni - desi se zice ca muzica imblanzeste fiarele… - atentie: ne aflam la sfarsitul lui iunie 1940) s-au imbatat de placere, linsind, batjocorind, impuscind, in strada, functionari ai prefecturilor, directori de licee, proprietari, dedindu-se unor acte de pura barbarie: s-au numarat cu zecile preotii torturati, umiliti in plina strada (aici interveneau femeile : urinind, teatral, pe corpul victimei aflata la pamant, apoi scuipind pe… opiumul popoarelor, ca intr-un balet proletar); popilor li se taiau, de regula, urechile si limba - iar finalul era imuabil: corpul (sau corpurile) erau duse la cea mai apropiata biserica - si incendiat totul.
Dintre evrei au fost recrutate si "cadrele medii" - cele "superioare" (partid, NKVD) fusesera aduse de peste Nistru.
Cand s-au intors Romanii, in iunie 1941, s-au razbunat. "Pe evrei"… Nu am stire ca Romanii sa fi pus mana pe macar unul din cei cu adevarat vinovati (acestia fugisera primii, cu aparatul politico-politienesc sovietic, stiind bine ce fel de "justitie" aplicasera ei, "liberatorii" in teritoriile ocupate).
Din nefericire asa se intampla: pentru faptele rele, nu cei rai platesc - ci nevinovati…

In cvasitotalitate aparatul administrativo-politienesc instalat in "Republica Socialista Sovietica Moldova" era alcatuit din (in ordine descrescatoare): ucraineni, evrei, rusi.
Nu trebuie uitat cu niciun chip: bestiile de "prim-secretari" ai URSS: Hrusciov, Brejnev, Cernenko, Andropov isi facusera "clasele" ca prim-secretari ai "R.S.S. Moldova" iar coincidenta (care nu este una): primii trei erau si ucraineni. Aceasta precizare, pentru a… preciza: Ucrainenii care s-au plans totdeauna ca Rusii i-au subjugat, ca i-au prefacut in cetateni de categorie inferioara, ca i-au reprimat salbatic ("ca ucraineni")- au fost, in teritoriile romanesti cazute sub ocupatie sovietica, cei mai numerosi comunisti, sovietisti, cei mai zelosi rusisti, cei mai feroci trimisi ai Kremlinului in "Republica Moldoveneasca" - si dublu, triplu in judetele din Bucovina de Nord, din nordul si din sudul Basarabiei inghitite de "Republica Ucraineana". Acolo Ucrainenii au impus cu ciomagul stramosesc si cu pusca (ruseasca) legea bolsevica asupra altor etnii, persecutindu-i salbatic pe romani - ca romani, nu ca antisovietici. Dupa 1952 ("procesul bluzelor albe", cand multi dintre evrei fusesera eliminati din aparatul politico-administrativo-represiv), Sovieticii de origine ucraineana au ocupat in cvasitotalitate posturile de conducere din "Moldova" si, dedulcindu-se la trai bun pe spinarea bastinasilor, s-au mutat cu tot neamul lor si cu toate neamurile neamurilor lor de "bieti ucraineni persecutati de rusi" peste romanii din Basarabia si din Bucovina - nu doar la orase, ca pana atunci, cata vreme a durat regimul cartelelor alimentare - ci la sate, in sate, alungindu-i pe sateni din casele cele mai aratoase - in care nu putea locui decat un ucrainean! Superior! Ca natie dominanta!
Comportamentul ucrainenilor dovedeste o data mai mult: un rob devenit supraveghetor de robi este mult mai crud decat stapanul de robi; un detinut devenit brigadier e mai salbatic decat un gardian.
Dupa modelul tarist, locuitorii bastinasi (aborigenii) nu aveau voie sa se stabileasca in orase - deci nu aveau acces la cultura: desigur, numai in limba rusa. Fiindca limba romana - pe care o vorbeau bastinasii din timpurile in care Slavii abia ieseau din mlastinile lor din Mazuria si incepeau a se revarsa inspre sud - le era interzisa de rusi: Rusii inventasera pentru Romanii prefacuti prin ukaz in "cetateni sovietici", nu doar o identitate moldoveneasca, ci chiar o "limba moldoveneasca" (cand, se stie: limba vorbita de Romanii din Basarabia nu este nici macar un dialect, ci doar un grai al romanei! Aceasta "limba moldoveneasca" devenise, oficial, cum altfel?, "de origine slava, avea o structura slava" ! De ce? Simplu ca un ukaz: fiindca se scria cu caractere chirilice (de la data ukazului in chestiune)…
Inca un amanunt despre tratamentul pe care Rusii l-au aplicat Romanilor din teritoriile rapite:
Stalin, in 1940, a umblat cu creionul pe harta, confectionind o "Moldova Sovietica", iar o parte din nordul, si o parte din sudul Basarabiei au fost trecute la Ucraina ; tot la Ucraina a intrat si Bucovina. Ciudat, insa: daca intre Ucraina si Bielorusia ori Federatia rusa cetateanul sovietic putea calatori fara a tine seama de "granite", intre diferitele parti ale teritoriilor foste romanesti hacuite nu era posibil : fusesera taiate pe la mijloc nu doar unitati administrative, ca judetele, plasele, ci chiar localitati. Astfel: Romanii din Republica Moldoveneasca erau inscrisi ca "moldovan" - insa fratii, verii, unchii din satul vecin (sau: cealalta jumatate a satului), cazut la Ucraina, erau cu totul altceva: "ruman". In principiu, in Ucraina, romanii aveau limba materna: romana - pe cand cei din Moldova… "limba moldoveneasca" - fiind strict interzisa si pedepsita cu inchisoare doar pro-nuntarea sintagmei : "limba romana"!

In 1989 Republica Socialista Sovietica Moldova si-a declarat independenta fata de URSS. Normal ar fi fost ca imediat sa se uneasca cu Romania.
Numai ca Romania atunci era condusa de comunisti moscoviti ca Iliescu, ca Petre Roman (fiu al generalului de NKVD Valter), ca Mihai Caraman, cel care a produs atatea pagube in OTAN (la Paris) - in folosul URSS. Mai grav: opozitia democratica era condusa de Corneliu Coposu: si ardelean si taranist si fost detinut politic reeducat. Care s-a opus (si nu doar nu a sustinut unirea cu patria muma…) La urma urmei, mai mare este vina "democratilor" decat a neocomunistilor si a securistilor.
De aceea "Republica Moldova" a recazut in descurajare si in mizerie materiala.
Poate mileniul III sa aduca adevarata solutie si pentru acei oameni martirizati de vrajmasi, respinsi de frati.